Omar Hayssam, refuzat a treia oară pentru liberarea condiționată. Judecător: „Nu se justifică un act de clemență”

Judecat pe vechiul Cod Penal

Alte două cereri similare au fost respinse în 2023 și 2024, iar sirianul poate formula o nouă solicitare de liberare condiționată în luna iunie 2026.

Pe data de 16 decembrie 2025, Tribunalul Ilfov a respins contestația lui Omar Hayssam la hotărârea Judecătoriei Sectorului 4 din 30 octombrie, când instanța de fond i-a respins cererea de liberare condiționată.

Instanțele judecă cererile lui Omar Hayssam (62 de ani) pe dispozițiile vechiului Cod Penal, aplicând principiul legii mai favorabile.

Pe noile dispoziții, liberarea condiționată a sirianului ar fi condiționată de plata prejudiciilor din cele cinci dosare, care se ridică la zeci de milioane de euro.

În schimb, pe legea veche, acesta trebuie doar să dea „dovezi temeinice de îndreptare”.

Hayssam a început executarea pedepsei pe 19 iulie 2013, atunci când a fost repatriat din Siria, urmând a o ispăși la termen pe 26 decembrie 2035.

Reamintim că sirianul execută 24 de ani și 4 luni de pușcărie pentru terorism și infracțiuni economice, condamnare rezultată în urma contopirii pedepselor din 5 dosare:

• Dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak (20 de ani)
• Dosarul Manhattan (23 de ani și 4 luni)
• Dosarul Volvo Truck (16 ani)
• Dosarul Foresta Nehoiu (3 ani)
• Dosarul pentru fuga din țară (2 ani).

Motivarea: „Liberarea condiționată are caracter facultativ”

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 2606/2025 a Judecătoriei Sectorului 4 pentru a vedea care au fost motivele pentru care instanța i-a respins lui Omar Hayssam a treia cerere de liberare condiționată.

• „Împrejurarea că petentul a executat fracţia obligatorie prevăzută de legiuitor nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, fiind necesar ca acesta să dea dovezi temeinice de îndreptare pentru a se dispune liberarea condiţionată.
• Acordarea liberării condiționate urmează unui parcurs individual al pedepsei privative de libertate, presupunând analiza întregii conduite, comportări și atitudini a inculpatului față de pedeapsă, victimă, activitatea de resocializare ori starea de recidivă.
• Liberarea condiționată este o măsură de excepţie, care trebuie justificată temeinic de comportamentul condamnatului, de natură a crea instanţei convingerea că executarea restului de pedeapsă în stare de libertate ar conduce la atingerea scopului educativ şi preventiv al pedepsei.
• Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz prin ea însăşi la dispunerea liberării condiţionate, în condiţiile în care condamnatul nu s-a evidenţiat în vreun fel la locul de deţinere.
• Prin urmare, în cazul în care nu există aparenţa unei reeducări, instanţa nu este obligată a proceda la liberarea condiţionată a condamnatului, în măsura în care aceasta nu face dovada unor eforturi temeinice de îndreptare, iar odată aflat în libertate, ar prezenta un potenţial pericol pentru societate mai înainte de executarea integrală a pedepsei.
• Dovezile trebuie să fie temeinice şi să rezulte fără echivoc că poate fi reintegrat social, iar odată lăsat în libertate nu prezintă riscul să comită o nouă infracţiune. 
• Instanța constată că este necesar a fi subliniat că dispunerea liberării condiționate este subsumată adoptării de către petent a unei conduite exemplare, dincolo de o normală executare a pedepsei, pe o perioadă suficientă pentru a putea fi formulate previziuni asupra viitoarei conduite a persoanei condamnate în societate, astfel încât să poată fi relevat dacă persoana condamnată are șanse reale și previzibile pentru o viitoare reintegrare socială, fiind eliminat riscul de a mai comite infracțiuni, ori dacă conduita sa, pe durata executării pedepsei, constituie doar o etapă vremelnică, necesară a fi parcursă pentru obținerea beneficiului liberării condiționate.
• În ceea ce priveşte comportamentul general al deținutului în penitenciar, instanţa nu contestă participarea, pe parcursul executării pedepsei, la anumite activităţi educaționale, psihologice sau sociale în cadrul penitenciarului, după cum rezultă din caracterizarea aflată la dosarul cauzei, însă acestea au fost finalizate în mare parte fără credite, iar unele au fost chiar neacreditate, astfel că simpla participare nu poate conduce la concluzia că intimatul s-a îndreptat”, se arată în motivare.

N-a muncit o zi din 2013 până în prezent

Judecătorul notează că Omar Hayssam nu a lucrat nicio zi de la încarcerarea lui, în 2013, până în prezent. Instanța reține că sirianul nu a avut o evoluție progresivă, ci una sporadică.

• „Instanţa observă că pe parcursul executării pedepsei, condamnatul a fost sancţionat disciplinar de 3 ori şi a fost recompensat de 23 de ori, număr care deşi poate părea impresionant la prima vedere, denotă o conduită normală pentru o persoană orientată spre reintegrare socială, prin raportare la perioada efectiv executată, condamnatul aflându-se în executarea pedepsei din anul 2013.
• În același sens, instanţa constată, prin raportare la perioada executată, că petentul deținut are 0 zile considerate ca executate ca urmare a activităților lucrative, de instruire școlară și formare profesională prestate, a lucrărilor științifice elaborate ori a invențiilor brevetate. De asemenea, deținutul nu a fost selecționat să desfășoare activități lucrative din motive medicale.
• În ceea ce privește evoluția generală a deținutului din punct de vedere educațional, comportamental, relațional și psihologic instanța reține că are o personalitate structurată atitudinal pe normele și valorile mediului de proveniență.
• Instanţa apreciază ca fiind deosebit de relevantă antecedenţa penală a condamnatului, astfel cum aceasta reiese din procesul-verbal al Comisiei pentru liberare din care reiese că intimatul nu se află la primul contact cu legea penală, circumstanţe ce sunt de natură a releva o perseverenţă în comportamentul infracţional şi o desconsiderare a normelor de convieţuire socială.
• Astfel, este adevărat că petentul a avut un comportament adecvat, dar acest comportament trebuie analizat în contextul săvârşirii unei infracțiuni de terorism.
• În concret, gravitatea faptelor sale a fost avută în vedere la momentul individualizării pedepselor, iar acest aspect nu constituie un motiv în sine de respingere a cererii de liberare condiţionată, dar cu toate acestea afectează profilul moral, social şi infracţional al persoanei, care reprezintă punctul de plecare în analiza dovezilor temeinice de îndreptare.
• Totodată, instanța are în vedere că de la ultima analiză în comisia de liberare condiționată din data de 31.10.2024, petentul a obținut 5 recompense și a participat la 16 concursuri (din care 4 neacreditate), număr apreciat ca fiind insuficient de către instanță.
• Astfel, instanța reține că evoluția deținutului din punct de vedere educațional, comportamental și relațional nu este una progresivă, ci mai degrabă una sporadică față de activitățile de reintegrare socială”, notează judecătorul.

Instanța: Nu se justifică un act de clemență

Omar Hayssam nu a reușit să-i convingă pe magistrați că s-a îndreptat și că, odată eliberat, se va reintegra social:

• „Raportat la aceste aspecte, instanța reține că nu a fost îndeplinit niciunul dintre scopurile pedepsei, astfel cum au fost analizate, eforturile depuse de persoana condamnată pe parcursul executării pedepsei, limitate de altfel, neputând contura concluzia, în acest moment, că reprezintă adevărata imagine a condamnatului în condițiile în care perioada efectiv executată din pedeapsă este neîndestulătoare pentru formarea unei atare convingeri, fiind, în concluzie, necesar ca petentul condamnat să mențină, într-un ritm constant/susținut, o poziție comportamentală dedicată valorilor corecte de conviețuire. (…)
•  În aceste condiţii, prin raportare la perioada efectiv executată şi la restul considerabil rămas de executat, pedeapsa expirând la termen la data de 26.12.2035, instanţa, în acord cu concluziile Comisiei de liberare, apreciază că timpul petrecut în penitenciar este insuficient și nu se justifică un act de clemenţă, neavând convingerea că acesta poate fi reintegrat social şi că prezintă suficiente garanţii care să susţină ideea că nu va continua să săvârşească infracţiuni.
• Astfel, instanţa reţine că la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului, chiar dacă acesta a îndeplinit fracţia prevăzută de lege, deoarece faţă de acesta funcţiile pedepsei nu au fost realizate impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept”, reține instanța de fond.

Când poate Omar Hayssam să formuleze o nouă cerere de liberare

Odată cu respingerea cererii de liberare condiționată, instanța i-a pus în vedere lui Omar Hayssam că poate formula una nouă abia în luna iunie 2026, termen până la care trebuie să „își intensifice eforturile de reeducare”:

• „Nu în ultimul rând, instanța reține că situația medicală a petentului deținut nu poate conduce per se la admiterea prezentei cereri de liberare condiționată, nefiind un motiv prevăzut de lege pentru dispunerea unei astfel de măsuri.
• Condiția medicală poate fi avută în vedere în mod excepțional, coroborată cu îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de art. 100 C.pen. (îndeplinirea fracției, achitarea despăgubirilor civile, dovezi temeinice de îndreptare), iar pentru valorificarea exclusivă a acesteia petentul poate apela la instituția întreruperii executării pedepsei.
• De altfel, din înscrisurile depuse de către petent rezultă că asistența medicală a acestuia poate fi asigurată în cadrul rețelei sanitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, fapt ce întărește concluzia instanței referitoare la netemeinicia cererii petentului.
•  La stabilirea termenului de reiterare, instanţa va avea în vedere o durată rezonabilă, în care persoana condamnată trebuie să îşi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept, astfel încât să se realizeze funcţia aplicării şi executării pedepsei cu închisoarea, respectiv reeducare a condamnatului şi prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.
• Instanţa va fixa termen de reiterare a cererii la data de 3.06.2026, considerând că fixarea acestui termen îl poate ajuta pe petent să înţeleagă că pentru a putea beneficia de instituţia liberării condiţionate trebuie să-şi intensifice eforturile de reeducare, să participe la activităţi care îl pot ajuta să se reintegreze în societate, nefiind de ajuns doar faptul că acesta nu a cauzat probleme deosebite în penitenciar până în prezent”, se mai arată în documentul citat.

Înalta Curte de Casație și Justiție notează că Omar Hayssam a pus la cale și a orchestrat în 2005 răpirea a trei jurnaliști români în Irak (Marie-Jean Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian) pentru a „poza ca erou” în contextul în care era urmărit penal pentru infracțiuni economice.

Sirianul a fost ajutat de complicele lui, Mohammad Munaf, condamnat și el la 10 ani de pușcărie. Acesta a fost liberat condiționat pe 6 iulie 2022 și a părăsit teritoriul României.  

Omar Hayssam a reușit să fugă în vara anului 2006, după ce l-a convins pe procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, că are cancer în fază terminală și nu poate fi tratat în închisoare. 

La vremea respectivă, Hayssam era cercetat penal în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak. Procurorul l-a crezut, la fel și judecătoarea Sofica Dumitrașcu de la Curtea de Apel București, care i-a admis cererea și l-a pus în libertate.

Sirianul a fugit cu complicitatea lui Mustafa Tartoussi, fiind prins și repatriat abia în 2013.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro