Opinia zilei | Abatoarele rutiere

236 km/h. Cu viteza asta circula ieri pe Autostrada Bucureşti – Constanţa un dement. Avea deja permisul suspendat, tot pentru viteză excesivă, încă din urmă cu o lună. Tupeul şi iresponsabilitatea l-au făcut să recidiveze nepăsător, deşi ştia că pe autostradă sunt numeroase patrule dotate cu radar. Cazul nu e aparte. Zilnic, pe toate şoselele, inclusiv în localităţi, se petrec asemenea nesăbuinţe criminale. Soldate cu morţi şi răniţi, cu oameni schilodiţi pe viaţă. Căile rutiere din România – dincolo de starea lor precară, ea însăşi generatoare de accidente – au devenit coşmarul şoferilor, fiind socotite în Europa drept cele mai primejdioase, adevărate abatoare, unde cine intră nu e sigur că va ajunge teafăr la destinaţie şi că nu va fi victima unor sceleraţi pentru care limita de viteză, regulile depăşirii ori interdicţia consumului de alcool pentru cel aflat la volan sunt pentru prea mulţi literă moartă.
Debandada a devenit principala caracteristică. Era să spun, cu o formulă tocită, că situaţia a scăpat de sub control. Dar lucrurile nu stau aşa. Controale se fac, eficienţa lor lipseşte. Pentru că măsurile care se iau, cele sancţionatorii mai ales, au poate efect asupra şoferilor profesionişti, care ştiu că e pâinea lor în joc. Dar sunt privite ca o bagatelă de o mulţime de moftangii şi beizadele, de marţafoi cocoţaţi în funcţii de demnitari şi care se cred stăpânii lumii, de lăutari sau de pipiţe care povestesc cu încântare că au făcut praf a treia maşină în câteva luni. Asupra acestora amenzile, punctele sau chiar suspendarea pe una, două, maximum trei luni a permisului nu înseamnă nimic. Oricât de mari ar fi amenzile, pentru ei nu depăşesc suma pe care o sparg într-o seară la Bamboo. Nu-i deranjează prea mult nici scurta suspendare a permisului, pe care o contestă în instanţă şi prea uşor li se dă câştig de cauză, ori îşi angajează temporar şofer. Nu-i sperie nici riscul puşcăriei, chiar dacă au fost beţi criţă, au condus cu 240 pe oră, ba şi dacă au ucis oameni: rarele condamnări sunt cu suspendarea executării pedepsei. Şi o iau de la capăt.
Pentru măcelarii de pe şosele, pentru nebunii care conduc beţi sau ca pe o pistă de Formula 1, înăsprirea pedepselor – despre care se va discuta în Parlament – nu trebuie să vizeze, în primul rând, majorarea amenzilor, care nici n-au cum să fie calculate în funcţie de venituri. Ci luarea acelor măsuri care să-i doară direct, personal şi insuportabil. În cazul unor abateri grave şi prin nimic scuzabile, suspendarea permisului de la un an în sus (chiar anularea lui în anumite condiţii, inclusiv pe viaţă), ba şi confiscarea bolizilor cu vitezometrul ajuns la 200+250 km/h ar fi categoric un calmant eficace. Aud însă deja voci care zic că acesta ar fi un atentat la proprietate. Dar confiscarea maşinii burduşite cu droguri a unui traficant nu e? Cu ce e mai puţin primejdios un “corp delict” pe roţi?

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro