Livetext Război în Iran, ziua 84. Armata americană a pierdut cel puțin 42 de avioane și drone în Iran. Ce scrie în raportul trimis Congresului SUA

Controlul asupra strâmtorii Ormuz și cerința Washingtonului ca Teheranul să exporte stocurile sale de uraniu îmbogățit rămân principalele puncte de blocaj în eforturile de mediere ale Pakistanului pentru încetarea ostilităților dintre SUA și Iran, relatează The Guardian.

În acest context tensionat, Israelul și Iranul se tem reciproc de atacuri-surpriză, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, a reiterat disponibilitatea de a lansa o nouă ofensivă împotriva Iranului.

Ministrul de interne al Pakistanului, Mohsen Naqvi, s-a întâlnit deja de două ori în două zile cu ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, în încercarea de a obține un progres în negocieri. Vizita amânată a generalului Asim Munir, comandantul armatei pakistaneze, în Teheran ar putea semnala un avans în discuții. Potrivit surselor, Pakistanul ia în calcul implicarea Chinei ca mediator, iar premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, urmează să ajungă la Beijing sâmbătă.

Iranul dorește să amâne discuțiile despre programul său nuclear, concentrându-se pe o încetare permanentă a ostilităților. Printre cerințele Teheranului se numără ridicarea treptată a sancțiunilor americane, accesarea activelor înghețate, despăgubiri pentru daunele provocate de războaiele SUA-Israel și angajamente de a nu recurge la forță în viitor. O dispută majoră rămâne gestionarea strâmtorii Hormuz, unde Pakistanul propune un control comun sub egida ONU.

În schimb, Iranul dorește ca nou-înființata Autoritate a Strâmtorii Golfului Persic (PGSA) să preia responsabilitatea canalului. Conform propunerii, navele comerciale ar fi taxate și ar trebui să respecte rute de tranzit desemnate. Ambasadorul iranian în Franța a confirmat că Teheranul caută sprijinul Omanului pentru acest plan.

Totuși, cinci state din Golf – Bahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – au adresat o scrisoare Autorității Maritime Internaționale, avertizând împotriva colaborării cu PGSA. „Ruta propusă de Iran trebuie văzută ca o încercare de a controla traficul prin strâmtoare, forțând navele să folosească o rută din apele sale teritoriale, ceea ce poate fi exploatat pentru câștiguri financiare prin impunerea de taxe. Orice recunoaștere a acestei rute sau a PGSA ca alternativă ar crea un precedent periculos”, au avertizat statele semnatare.

Omanul, care ar urma să fie autoritatea pentru partea sudică a strâmtorii conform propunerii iraniene, se arată reticent, ceea ce complică și mai mult negocierile pentru o soluție comună.

Emiratele Arabe Unite au anunțat că au finalizat aproape 50% din construcția unei noi conducte petroliere, care va permite exportul de petrol fără utilizarea Strâmtorii Ormuz, informează CNBC.

Noua infrastructură, care ar urma să devină operațională în 2027, va dubla capacitatea de export a ADNOC prin portul Fujairah, situat strategic la Golful Oman, în afara zonei de risc asociate Strâmtorii Ormuz. „În acest moment, prea mult din energia lumii trece prin prea puține puncte vulnerabile”, a declarat Sultan Ahmed Al Jaber, directorul general al ADNOC.

Din martie 2026, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, afectând grav exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Emiratele Arabe Unite au reușit să redirecționeze o parte din exporturi printr-o conductă existentă către Fujairah, dar capacitatea sa este limitată la 1,8 milioane de barili pe zi. În ciuda acestor eforturi, blocada a dus la cea mai mare perturbare energetică din istorie, potrivit ADNOC. „Peste un miliard de barili de petrol s-au pierdut deja, iar aproape 100 de milioane de barili suplimentari dispar săptămânal pe durata blocadei”, a adăugat Al Jaber.

Chiar dacă războiul s-ar încheia imediat, revenirea fluxurilor petroliere la 80% din nivelul normal ar putea dura patru luni, în timp ce o normalizare completă este estimată abia pentru 2027, a avertizat Al Jaber. „Nu este doar o problemă economică. Se creează un precedent periculos în momentul în care o singură țară poate ține ostatică cea mai importantă rută energetică a lumii”, a concluzionat acesta.

Raportul evidențiază pierderi substanțiale în cadrul flotei aeriene a SUA, incluzând avioane de luptă, elicoptere și drone.

Printre aeronavele pierdute sau avariate se numără patru avioane de vânătoare F-15E, un F-35A, un avion de atac la sol A-10, șapte aeronave de realimentare aeriană KC-135, un avion de avertizare timpurie E-3, două aeronave de operațiuni speciale MC-130J, un elicopter HH-60W dedicat operațiunilor de căutare și salvare, 24 de drone MQ-9 Reaper și o dronă MQ-4C Triton.

Informațiile din raport au fost colectate din declarații ale Departamentului de Apărare al SUA și ale Comandamentului Central al SUA (Centcom), precum și din relatări de presă, relatează sursele citate mai sus.

Congresul american încă analizează modul în care aceste pierderi ar putea afecta capacitatea Departamentului de Apărare de a răspunde cerințelor operaționale curente și situațiilor neprevăzute.

Armata SUA a pierdut cel puțin 15 militari și alți 500 au fost răniți

Războiul dintre SUA și Iran, început pe 28 februarie, continuă să provoace pierderi semnificative. Potrivit datelor recente, cel puțin 15 militari americani și-au pierdut viața, iar peste 500 au fost răniți.

De asemenea, portavionul USS Gerald R. Ford a suferit avarii în urma unui incendiu izbucnit într-o spălătorie.

Echipamentele militare americane, inclusiv munițiile de apărare aeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune, sunt utilizate într-un ritm alarmant.

Costul total al războiului este estimat la 29 de miliarde de dolari, iar Marina SUA a avertizat recent că va fi nevoită să facă față unor reduceri bugetare drastice în această vară dacă nu va primi finanțare suplimentară din partea Congresului.

„O mare parte din această creștere provine dintr-o estimare rafinată a costurilor de reparație sau înlocuire a echipamentelor”, a declarat Jules Hurst III, controlorul financiar al Pentagonului, în cadrul unei audieri din 12 mai în Camera Reprezentanților.

Negocierile de pace dintre SUA și Iran sunt încă tensionate

Deși un armistițiu fragil este în vigoare din aprilie, discuțiile de pace între Washington și Teheran stagnează. Președintele Donald Trump încearcă să găsească o cale de ieșire din conflict, însă divergențele dintre cele două părți persistă.

Iranul solicită încetarea tuturor ostilităților, retragerea forțelor americane din apropierea granițelor sale, ridicarea sancțiunilor și eliberarea fondurilor înghețate. De asemenea, regimul de la Teheran cere încetarea blocadei asupra Strâmtorii Ormuz. Totuși, regimul islamic nu vrea să cedeze uraniul îmbogățit.

Președintele Trump a respins săptămâna trecută o propunere venită din partea Iranului de a separa discuțiile nucleare de cele privind pacea, calificând cererea drept „total inacceptabilă”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE