Orașul cel mai înfricoșător în care holera se răspândește rapid și 260.000 de oameni au rămas fără hrană sau medicamente din cauza războiului civil

Jumătate dintre civilii blocați în Darfurul de Nord sunt copii

În oraș se află aproximativ 260.000 de civili, dintre care jumătate copii, iar accesul la ajutor umanitar este complet blocat. Stocurile de alimente și medicamente s-au epuizat, iar cei rămași se confruntă cu foamete severă.

Darfurul, epicentrul războiului civil izbucnit în aprilie 2023, este controlat în mare parte de Forța de Reacție Rapidă (RSF), în timp ce Al-Fashir reprezintă ultima redută a forțelor guvernamentale.

Peste 600.000 de persoane, jumătate copii, au fugit din oraș și din împrejurimi în cursul asediului, dar cei rămași trăiesc în condiții extreme.

Potrivit UNICEF, peste 1.000 de copii au fost uciși sau răniți în bombardamente, iar alții au devenit victime ale violențelor sexuale, răpirilor și recrutării forțate.

Infrastructura medicală și educațională a fost devastată: 35 de spitale și șase școli au fost grav avariate, iar Spitalul Saudit pentru copii și mame a fost atacat de mai multe ori. În ianuarie, centrul pentru copii înfometați din tabăra Abu Shouk a fost distrus, lăsând 6.000 de copii cu malnutriție severă fără acces la tratament.

Orașul în care se moare de foame

Doar într-o săptămână, 63 de persoane, majoritatea femei și copii, au murit din cauza foametei.

Regiunea se confruntă și cu cea mai gravă epidemie de holeră din ultimele decenii: din iulie 2024, au fost raportate peste 96.000 de cazuri și 2.400 de decese, dintre care aproximativ 100 de copii. Lipsa apei potabile în taberele supraaglomerate favorizează răspândirea rapidă a bolii.

UNICEF cere o pauză umanitară imediată pentru a putea livra alimente, medicamente și cele 1,4 milioane de doze de vaccin împotriva holerei pregătite pentru distribuire, și a anunțat că are nevoie urgentă de 30,6 milioane de dolari pentru a combate criza.

Conflict care durează de 22 de ani

Conflictul din Sudan are rădăcini vechi, datând încă din 1956, anul independenței față de Marea Britanie și Egipt. În Darfur, războiul a izbucnit în 2003, când populațiile locale fur, masalit și zaghawa s-au ridicat împotriva dominației arabe.

Militanții arabi au format milițiile Janjaweed, transformate ulterior în RSF sub regimul lui Umar al-Bashir. Acest conflict a dus la sute de mii de morți și milioane de refugiați.

După căderea lui Bashir în 2019, armata condusă de generalul Abdulfattah al-Burhan și RSF-ul lui Muhammad Hamdan Dagalo („Hamidti”) au împărțit pentru scurt timp puterea, dar în aprilie 2023 RSF s-a răsculat, capturând rapid puncte strategice din Khartoum.

Luptele au devastat capitala, unde au murit peste 60.000 de persoane. În martie 2025, forțele guvernamentale au recucerit orașul, dar conducerea s-a retras la Port Sudan.

Războiul este alimentat și de actori externi

În paralel, RSF a declanșat atacuri în Darfur, culminând cu masacrul de la Juneina, unde mii de bărbați din etnia Masalit au fost executați, iar femeile și fetele – supuse violurilor în masă. În ianuarie 2025, SUA au recunoscut aceste atrocități drept genocid.

Conflictul este alimentat și de actori externi. RSF primește sprijin din partea Emiratelor Arabe Unite, care furnizează arme sub acoperirea ajutorului umanitar și chiar mercenari. Guvernul lui Burhan este sprijinit militar de Egipt și Turcia, iar Africa Korps (fosta Wagner) încearcă să profite de situație pentru a exploata aurul sudanez. Și Arabia Saudită, Iranul, Qatarul sau chiar Ucraina au intervenit într-un fel sau altul.

Peste 4 milioane de refugiați

Până acum, războiul a provocat circa 150.000 de morți și a transformat 4 milioane de oameni în refugiați, majoritatea în Ciad, Sudanul de Sud și Etiopia – țări care ele însele trec prin crize grave.

Alte 14 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Sudanului și supraviețuiesc în tabere improvizate, unde hrana constă adesea doar în supă de fasole, insuficientă și nu în fiecare zi. După retragerea fondurilor USAID, multe cantine s-au închis complet.

Țările occidentale, în special Statele Unite, par să fi abandonat dosarul sudanez, considerând situația fără ieșire.

Jurnalista americană Anne Applebaum, care a vizitat Sudanul în 2025, scrie pentru The Atlantic că războiul i se pare marcat de un cinism extrem: ambele tabere, dar și comunitatea internațională, vorbesc despre pace și democrație, însă în realitate nimeni nu acționează pentru aceste valori. În lipsa idealurilor, rămân doar interesele – iar acestea decid viitorul Sudanului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE