Media de vârstă la care tinerii români au părăsit casa părintească în 2021 a fost de 28 de ani, conform celor mai recente date Eurostat, depășind astfel media europeană de 26,5 ani.
Țara noastră se află în topul european al diferențelor de gen în ce privește plecarea tinerilor din grija părinților, cu un decalaj de 4,7 ani. În timp ce fetele au devenit independente la vârsta medie de 25,6 ani, băieții români s-au mutat din casa părinților la 30,3 ani.
Părăsirea casei părintești e considerată o piatră de hotar a tranziției de la copilărie la maturitate. Motivele care stau în spatele acestei decizii variază de la a fi independent material, la studii, muncă, mutarea cu un partener, căsătorie etc.
De asemenea, acest trend este strâns legat de piața muncii. Statele în care tinerii părăsesc casa părintească la o vârstă mai înaintată sunt mai susceptibile să aibă o rată de participare la forța de muncă mai scăzută pentru cetățenii de 15-29 de ani.
Nordicii și balticii pleacă cel mai devreme din grija părinților
Portugalia, Croația, Slovacia, Grecia și Bulgaria au înregistrat cele mai mari vârste medii ale tinerilor când pleacă din casa părintească – de peste 30 de ani. În afara Uniunii Europene, și sârbii se încadrează în această categorie.
La celălalt pol, cel mai devreme se mută de la părinți suedezii, la vârsta de 19 ani. Până la 23 de ani, părăsesc casa părintească și tinerii din Estonia, Danemarca și Finlanda.
În majoritatea statelor nordice și vestice, tinerii devin independenți în jurul vârstei de 25 de ani, în vreme ce în sudul și estul Europei, vârsta medie se situează în jurul a 30 de ani.
Bărbații stau mai mult cu părinții decât femeile
La nivel european, s-a constatat că băieții stau cu părinții până la o vârstă medie de 27,4 ani, în vreme ce fetele stau până la 25,5 ani. Acest trend a fost observat în toate țările europene.
Băieții au plecat din casa părinților, în medie, la vârsta de 30 de ani în 11 state europene – Croația, Portugalia, Slovacia, Bulgaria, Grecia, Slovenia, Italia, Malta, Spania, România și Polonia. Însă numai în cazul a două state – Portugalia și Croația – fetele au devenit independente la 30 de ani.
România conduce topul celui mai mare decalaj de vârstă între femei și bărbați, la nivelul UE, cu 4,7 ani, fiind urmată de Bulgaria, cu o diferență de 3,5 ani, și de Croația, cu 3,1 ani. Totuși, cel mai mare decalaj s-a înregistrat în Serbia: tinerii sârbi stau cu 5 ani mai mult cu părinții decât fetele.
Cele mai mici diferențe între cele două genuri au fost constatate în Suedia, Danemarca și Irlanda – sub un an.
Diferența este mai pronunțată în țările în care tinerii pleacă mai târziu din casa părinților și e mai puțin vizibilă în acele state în care media de vârstă este mai mică.
Tinerii stau tot mai puțin cu părinții
În ultimii ani, tinerii europeni au ales să stea cât mai puțin cu părinții. În 2006, vârsta medie la care băieții plecau din casa părintească a fost de 28 de ani. Din 2006 însă această vârstă a continuat să scadă, iar în 2019 ajunsese la 27,1 ani.
Apoi, în 2020, pe fondul pandemiei de COVID-19, această vârstă medie a crescut cu 0,3 ani. Adică tinerii au ales să mai rămână la părinți. Iar între 2020 și 2021 vârsta medie la care bărbații au devenit independenți a rămas stabilă.
În cazul fetelor, statisticile nu fluctuează la fel de mult. În 2006, media europeană era 25,5 ani, iar în 2019 a ajuns la 25,2 ani. Cea mai mică descreștere a fost înregistrată însă tot în 2020, din cauza pandemiei.