„Paranoia generată de pandemie e cât se poate de reală”. Ce soluții dau experții în sănătate mintală
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pandemia de COVID-19 şi cantitatea mare de dezinformare şi informaţii greşite asociate acesteia au generat un volum mare de anxietate, dar şi o epidemie de paranoia, scrie Allison Hope, într-un articol pentru site-ul CNN.
„Am observat că tot mai mulţi oameni din viaţa mea, prieteni, rude, chiar şi eu, au început să fie loviţi de tendinţe paranoide. Toţi par să fie mai iritabili, mai nervoşi, mai speriaţi, când vine vorba de subiecte care au puţin de-a face cu pandemia. Am vorbit cu o asistentă de terapie intensivă cu sistemul imun compromis, cu o educatoare şi cu soţia unui angajat în transportul public”, își începe autoarea textul.
Toate au fost de acord că sunt mai paranoici de când COVID-19 le-a invadat vieţile. „Mai ales când ai un copil cu probleme medicale”, subliniază Stefani Seeley, o mamă casnică din Texas.
Suntem atenţi la orice lucru pe care-l facem. Şi se adaugă la asta anxietatea pe care o am referitoare la copiii noştri, care nu vor depăşi trauma acestei experienţe.
Paranoia, se pare, este la fel de răspândită precum coronavirusul, poate chiar mai mult.
Paranoia de pandemie e reală
„Pandemia a adus cu sine multă incertitudine şi stres”, spune dr. Bandy X. Lee, un psihiatru legist din New York, expert în violenţă, care a predat la Şcoala de Medicină Yale şi la Şcoala de Drept Yale. Lee este în prezent preşedintele Coaliţiei mondiale de Sănătate Mintală.
<a rel="noreferrer noopener" aria-label=" (opens in a new tab)" href="https://www.hopkinsguides.com/hopkins/view/Johns_Hopkins_Psychiatry_Guide/787149/all/About_Johns_Hopkins_Psychiatry_Guide#0" target="_blank">Ghidul</a> de Psihiatrie <a rel="noreferrer noopener" aria-label=" (opens in a new tab)" href="https://www.hopkinsguides.com/hopkins/view/Johns_Hopkins_Psychiatry_Guide/787149/all/About_Johns_Hopkins_Psychiatry_Guide#0" target="_blank">John Hopkins </a>defineşte paranoia ca „un răspuns la ameninţări percepute, influenţat masiv de anxietate şi teamă, care există pe un spectru, de la experienţe normale, cu bază în realitate, până la credinţe delirante”.
Simptomele de paranoia pot varia de la unele foarte subtile până la unele complet copleşitoare şi paranoia poate exista şi în asociere cu alte afecţiuni mintale, şi în lipsa lor, potrivit lui Lee şi principalelor societăţi medicale.
Oamenii nu trebuie neapărat să aibă diagnostice de tulburări psihice pentru a avea gânduri sau sentimente de paranoia.
„Date fiind stresul, incertitudinea şi informaţiile greşite furnizate de diferite surse de ştiri, este greu ca oamenii să-şi păstreze calmul. Creşte anxietatea, ceea ce poate duce la gânduri paranoice”, explică Adam Borland, un psiholog clinician din Cleveland, care spune că a văzut, în pandemie, un număr tot mai mare de pacienţi cu sentimente şi gânduri paranoice.
Pandemia, izolarea socială şi neliniştea din societate au condus la multe griji, anxietăţi, comportamente extreme, inclusiv la paranoia.
Pandemia a generat, de asemenea, şi un mediu economic mai nesigur, în care oamenii îşi fac griji că nu-şi vor mai putea asigura existenţa, mai ales că mulţi şi-au pierdut locurile de muncă.
Climatul dezinformării active cu privire la pandemie, şi nu numai, îi face pe mulţi oameni să nu mai aibă încredere în informaţiile primite inclusiv din sursele oficiale.
„Izolarea prelungită de managementul ineficient, precum şi sărăcia - în multe feluri mai agravată decât în timpul Marii Depresiuni Economice, cu multe inegalităţi, foamete, oameni fără adăpost, şomaj, disperare - duc deja la tot mai multe probleme ca dependenţa de droguri, depresie, sinucidere şi omucidere”, explică Lee.
În acelaşi timp, un mare segment al populaţiei a fost încurajat să evite sau să nege realitatea. Când trăieşti detaşat de realitate, poţi deveni paranoic fiindcă faptele şi dovezile atacă în mod constant aceste credinţe false, dar preţuite.Dr. Bandy X. Lee:
Cum putem lupta cu paranoia
Să înveţi să-ţi identifici paranoia este primul pas în combaterea ei, explică Borland. Poţi lucra tu cu tine sau poţi căuta ajutor medical profesionist, în funcţie de severitatea simptomelor tale şi cât de mult acestea afectează capacitatea ta de a funcţiona.
Contează mult felul în care comunică individul cu orice surse de sprijin are în viaţa sa. Este foarte uşor ca un gând să fie plantat, ca o sămânţă. Şi este uşor să uzi acea sămânţă şi să-i oferi raze de lumină, chiar şi atunci când faptele sau informaţia contrazic acel gând. Adam Borland:
Vestea bună este că e posibil să combaţi paranoia de unul singur, cel puţin acel tip de paranoia care nu este un diagnostic medical şi nici asociată altor boli psihice.
„Oamenii sunt rezistenți şi capabili să gestioneze multe obstacole, dacă stăm unul lângă celălalt şi avem o ghidare bună, precum şi sprijin psihologic”, spune Lee.
Poţi începe prin a-ţi recunoaşte gândurile paranoice ca fiind paranoice şi prin a-ţi crea obiceiuri zilnice sănătoase, spune Borland. Încearcă să-ţi propui scopuri mici, uşor de obţinut, precum a merge zilnic doi kilometri pe jos sau a petrece o oră încercând să te conectezi cu propriile sentimente sau cu altcineva.
<strong>Somnul, dieta şi interacţiunea socială sunt toate factori importanţi care favorizează o sănătate mintală bună.</strong>
„Subestimăm efectele plictiselii. Şi având la dispoziţie social media şi aşa multe canale de ştiri, este uşor să alunecăm pe acea pantă”, mai explică Borland.
Dacă observi că un om drag are gânduri paranoice, ai grijă cum îl abordezi, mai spune acesta.
Încearcă să eviţi o abordare de tipul arătat-cu-degetul şi, în schimb, foloseşte fraze care încep cu „eu” pentru a-i arăta ce observi schimbat, pentru ca acesta să nu intre în defensivă şi să fie mai receptiv la ajutorul tău.
Totuşi, poate fi destul de dificil să înlături gândurile paranoice la tine sau la alţii. „Într-o stare de paranoia, oamenii nu tind să răspundă la logică sau dovezi”, spune Lee. Cel mai bun pariu este să încerci să schimbi circumstanţele care aduc o persoană într-o stare paranoică.
Sigur, nu putem să facem COVID-19 să dispară ca prin magie, dar putem lucra la cum să ne distanțăm de influenţele care par să exacerbeze paranoia.
Pe termen lung, putem lucra la a repara „condiţiile socio-economice care duc la vulnerabilitate psihologică, condiţii care pot include inegalităţile de gen, rasiale sau economice”, comentează Lee.
Dacă paranoia ajunge la nivelul în care simţi că tu sau o persoană iubită aţi putea fi în pericol pentru sine sau pentru alţii, caută imediat ajutor profesionist.
Este paranoia bună vreodată?
În doze foarte mici, „paranoia” ar putea fi sănătoasă. „Paranoia sănătoasă sau anxietatea sănătoasă ne poate menţine alerţi, ca mecanism de apărare, şi ne poate proteja de unele pericole”, crede Borland.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, de pildă, au arătat că grijile privind încălzirea globală au dus la schimbări comportamentale care pot genera soluţii la această problemă.
Totuşi, trebuie să rămânem conştienţi că paranoia ne poate duce într-un loc în care aceste sentimente pot deveni problematice. Unde anume se trage linia nu e mereu clar.
