Acesta vrea să reproducă drumul început acum două secole de omul de știință Kőrösi Csoma Sándor, care a pornit din același loc, mânat de dorința de a descoperi ținutul de origine al ungurilor, ajungând în Ladakh din India, numit și Micul Tibet, unde a efectuat studii îndelungate și a început să scrie primul dicționar tibetan-englez din lume.
„Pornesc în aventura vieții mele, o călătorie de aproximativ 9 luni, din România până-n ținutul Ladakh al Indiei, cunoscut și sub denumirea de Tibetul Mic. Voi porni pe jos, din Aiud, călcând în urmele marelui om de știință ardelean, Kőrösi Csoma Sándor sau Alexander Csoma de Kőrös, cum este cunoscut de lumea științifică internațională.
Născut în actualul județ Covasna, satul Chiuruș, și el a pornit din Aiud, în noiembrie 1819, adică în urmă cu 200 ani. Mânat de dorința romantică de a descoperi ținutul de origine al ungurilor, a ajuns în Ladakh, unde a efectuat studii îndelungate. Studiile sale s-au concretizat într-un dicționar tibetano-sanscrito-englez, o biografie a lui Buddha și o serie de tratate despre limba și cultura tibetană. Lumea științifică îl consideră fondatorul tibetologiei, iar buddhiștii îl venerează ca bodhisattva, adică o ființă sfântă, deoarece prin activitatea sa a făcut accesibilă lumii întregi cultura tibetană și în mod implicit învățăturile lui Buddha.
Kőrösi m-a fascinat încă de pe vremea copilăriei, când am citit o biografie de-a sa. Păcat că pe plaiurile sale natale este atât de puțin cunoscut. După cunoștințele mele, nu există nici o scriere în limba română accesibilă publicului larg. Poate o să-i scriu eu biografia în română. Dar înainte mai am de parcurs un drum de aproximativ 7000 km”, a scris, pe 30 august, Zoltán Pengő.
Citește continuarea pe alba24.ro!