Pedro Huete Rodelgo, spaniolul care s-a mutat în România și produce cidru. Folosește mere sălbatice unice în Europa: cresc sporadic și nu sunt bune de mâncat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pedro Huete Rodelgo este un antreprenor din Spania care s-a mutat în România și a deschis o fabrică în care produce cidru în cele mai ecologice condiții posibile.
Cuprins:
A ajuns în România ca turist în urmă cu 13 ani
Investiția a fost realizată de cetățeanul spaniol la Șpălnaca, un mic sat din Transilvania, cu doar 300 de locuitori. Localitatea este parte componentă a comunei Hopârta, județul Alba.
Prima producție a fost în 2024. În fabrica de dimensiuni reduse construită exclusiv din banii antreprenorului s-a produs anul trecut cantitatea de 1.600 de litri de cidru sec ecologic.
Este singurul astfel de cidru produs în România din mere sălbatice provenite din zona Munților Apuseni. Pedro are 56 de ani, este originar din Madrid, a ajuns în România ca turist în 2012 și s-a stabilit în țara noastră 3 ani mai târziu.
„Să construiesc o fabrică de cidru era în capul meu încă din Spania. Tot timpul am vrut să fac o băutură spumantă, cu mai puțină tărie. Am constatat că România are zone foarte bogate în producția de mere. Am ajuns aici, în septembrie 2012, în plină «epocă» de recoltat la mere, în zona Târgoviște.
Ulterior, am revenit în Spania și am decis să învăț limba română, astfel că am mers la cursuri la Institutul Cultural Român. În 2015, m-am mutat în România, la București, și am început să pregătesc proiectul de afaceri. Am păstrat legătura cu specialiști în producția de cidru din regiunea Asturias, cea mai cunoscută în domeniu din Spania”, a spus antreprenorul Pedro Huete.
Marea căutare a merelor perfecte
Pentru tipul de cidru pe care dorea să îl producă, Pedro avea însă nevoie de mere cu o aciditate mare. A vizitat stațiunile de cercetare din Băneasa, Bistrița, Pitești, dar nu a găsit ceea ce căuta.
„Atunci am constatat că am o problemă. Între timp, din vorbă în vorbă, am ajuns în zona asta a Transilvaniei. Cineva mi-a spus că pot găsi mere acre în Munții Apuseni. O cunoștință mi-a zis că bunicul ei făcea un fel de vin din astfel de mere, care era foarte acru (denumit în zonă ciudier sau țidier – n.a.)”, a completat antreprenorul.
O altă cunoștință i-a adus mere sălbatice din livada mamei sale, din comuna Avram Iancu. Le-a trimis la analiză la laborator și astfel a aflat că sunt bune și din punct de vedere al acidității, cât și al conținutului de zahăr. După Avram Iancu a mai testat mere din livezi de la Lupșa și Mogoș, alte două comune din Apuseni, și a decis să își facă o livadă proprie.
„Acest tip de măr crește sporadic, este sălbatic și nu e bun pentru consum, dar pentru cidrul pe care eu doream să îl fac este perfect. Am consultat și un oenolog, specialist în cidru și vin, din regiunea Castilia și Leon, care mi-a confirmat că este o materie primă cu identitate, unică în Europa. Am luat muguri, i-am altoit și după câțiva ani am reușit să fac un cidru de calitate, sec și ecologic”, a mai spus Pedro.
2 ani a locuit într-un container
Spaniolul a înființat prima livadă în urmă cu 5 ani, în apropiere de orașul Ocna Mureș. A locuit timp de 2 ani lângă livadă într-un container, pentru a fi aproape de pomi și pentru a-i îngriji așa cum trebuie.
„Am preferat așa, să plec de jos, să văd cât e de greu. A fost o experiență interesantă pentru mine. M-am descurcat foarte bine. După 2 ani, m-am mutat la Ocna Mureș, apoi am cumpărat o casă la Micoșlaca, comuna Noșlac, unde locuiesc de 2 ani. Am cumpărat un teren să construiesc o casă la Șpălnaca, dar era prea costisitor și am decis să fac o altă livadă”, afirmă antreprenorul spaniol.
Fabrică în clădirea fostei grădinițe
Fabrica de la Șpălnaca a fost realizată în clădirea fostei grădinițe din sat, care a fost modernizată și adaptată nevoilor specifice investiției.
Construcția și terenul aferent au fost concesionate pe o perioadă de 49 de ani de la Primăria comunei Hopârta. Inițial a dorit să obțină și o finanțare europeană prin intermediul unui GAL (Grup de Acțiune Locală), dar, în final, pentru că a dorit ca proiectul să fie unul original, nu s-a mai încadrat în condițiile de finanțare și a renunțat.
„Un colaborator al GAL-ului m-a ajutat să găsesc un loc unde să fac fabrica. Am mers prin mai multe sate, la primării și în final am ajuns la Șpălnaca. Proiectul l-am făcut după criteriul meu personal, după experiența din Spania, unde am avut afaceri timp 11 ani. Am avut o firmă de graphic designer. Am pornit aici de la zero, cu perseverență, răbdare și efort. A durat totul 6 ani, până am reușit produsul pe care l-am dorit”, a completat Pedro.
Produs cu succes în Ardeal și apreciat în Spania
Merele provin din livada de la Uioara de Jos, Ocna Mureș, unde pomii au ajuns la maturitate, adică au vârsta de 5 ani pentru a produce fructe. Familia sa a fost prima care a gustat cidrul, anul trecut, în România.
Apoi l-a prezentat la un târg de produse tradiționale de la Alba Iulia, unde a avut mare succes. De asemenea, a trimis mostre și în Spania, la specialiști în oenologie, care au confirmat calitatea produsului.
În cele trei livezi, are șapte hectare de meri sălbatici, respectiv 5.600 de pomi din 30 de soiuri native. Chiar dacă crește mai greu și produce fructe mai târziu, mărul sălbatic are avantajul că nu este sensibil la boli și este mult mai rezistent la secetă. Perioada de recoltat este din septembrie și până în decembrie.
În prezent, cidrul se vinde la un magazin de produse naturiste din Alba Iulia și la complexul Băilor Sărate din Ocna Mureș. O sticlă de 330 ml de cidru Pedro sec costă 12 lei, inclusiv TVA. Firma la care este administrator și asociat unic a denumit-o JuliaMureș SRL. Julia după numele femeii din Avram Iancu de la care a încercat primele mere, iar Mureș după numele râului care curge aproape de fabrică, livezi și locuința sa.
Îndrăgostit de România
Pedro merge și la târguri, în acest an fiind hotărât să iasă și afară, în Germania, Franța și Spania. Deocamdată nu poate vinde pe internet pentru că îi lipsește un aviz de la biroul vamal, despre care susține că îl va primi în maximum o lună.
Pentru 2025 speră să producă 4.000 – 5.000 de litri de cidru. Capacitatea fabricii este de 70.000 de litri pe an, dar, deocamdată, nu poate produce mai mult de 14.000 de litri pentru că nu are spațiu de depozitare. Viitoarele investiții sunt extinderea livezilor cu încă două hectare și achiziționarea unei linii automate de îmbuteliere.
„Deocamdată nu am angajați. Aproape că fac eu tot. După ce va crește producția voi avea nevoie de doi oameni. Unul să mă ajute la fabrică și celălalt la livadă. Vreau să înființez și o livadă de o jumătate de hectar pentru meri cu fructe cu pulpă roșie din care să fac un cidru rose, puțin mai dulce”, mai afirmă antreprenorul îndrăgostit de România.
Pentru Pedro Huete, a face afaceri în țara noastră nu a fost o misiune dificilă, chiar dacă a durat mulți ani până a ajuns la produsul finit.
La afaceri este cam la fel ca în Spania. Ambele țări sunt în Uniunea Europeană și seamănă sistemul. Poate în Spania este mai informatizat. Am colaborat foarte bine cu toți funcționarii și primarii. Diferența pentru mine a fost schimbarea de la urbanul din Madrid la ruralul din Transilvania. Îmi place foarte mult în România, iar zona rurală este mai autentică față de Spania. Îmi place mult și mâncarea. Există diversitate gastronomică, iar savoarea este diferită” - spune Pedro.
Acesta cumpără produse alimentare doar de la producătorii locali și are o grădină de zarzavaturi unde cultivă legume pentru consumul propriu. Cidrul sec pe care îl produce la Șpălnaca este orientat, în special, pentru gastronomie, ca aperitiv. Poate fi folosit, recomandă antreprenorul, și la prepararea de cocktailuri.
„Poate fi servit cu paste, orez, cu carne, cu aproape orice. E un fel de șampanie și e foarte digestiv. În Spania, tendința actuală este spre consum de cidru de calitate, cu 4-5 grade de alcool. Pentru generația nouă cred că va merge foarte bine”, mai afirmă antreprenorul, care susține că va prezenta proiectul unor investitori din Spania care ar putea fi interesați în extindere.
