Peste 70.000 de femei au fost amânate la screeningul cancerului la sân. Cum a afectat pandemia managementul cancerului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un sfert dintre femeile care fac cancer în România suferă de cancer la sân, iar majoritatea acestor cazuri sunt depistate în fază avansată, în lipsa unor programe coerente de screening la nivelul întregii ţări. Pandemia a întârziat cu jumătate de an derularea a două programe regionale de screening a cancerului mamar în toată ţara.
Cuprins:
- Întârzieri la toate programele de screening, cauzate de pandemie
- Femeile, programate din iulie la screening, în Cluj şi Timişoara
- Peste 70% din pacientele diagnosticate la Iaşi sunt deja în fază avansată
- 16% din decesele prin cancer la femei sunt cauzate de cancerul la sân
- Cum a afectat pandemia şi alte activităţi din îngrijirea pacienţilor cu cancer
- Aceste proiecte, realizate din fonduri europene, au ca scop să crească accesul a zeci de mii de femei din România - majoritatea din grupurile vulnerabile - la servicii de prevenţie, diagnostic şi tratament pentru cancerul la sân.
În general, testele de screening urmăresc cancerul la persoanele care nu au simptome. Aceste teste sunt diferite de cele pe care medicul le-ar putea comanda dacă aveți simptome care pot fi cauzate de cancer.
Testele de screening permit depistarea tumorilor maligne în fază incipientă, când tratamentele pot face diferenţa: pot creşte mult şansele de supravieţuire ale pacienţilor.
În cazul cancerului la sân, screeningul se face prin mamografie sau ecografie mamară, recomandată de organizaţiile profesionale o dată la 2 ani, pentru femeile cu risc moderat, cu vârsta de 55 de ani sau mai mult.
<strong>Diferite studii internaţionale </strong><a href="https://www.spandidos-publications.com/10.3892/etm.2021.9699"><strong>au arătat</strong></a><strong> că screeningul cancerului la sân poate să scadă mortalitatea acestei forme de cancer cu 20 până la 40%.</strong>
Problema este că, în România, screeningul cancerului mamar este aproape inexistent.
Dacă, în unele ţări europene, ratele screeningului de cancer la sân ajung la 75% (Marea Britanie) sau chiar 78% (Olanda), România este statul membru UE cu cea mai mică rată de screening: 0,2%, potrivit unui raport Eurostat.
Accesul la mamografie este fragmentat şi nu a fost organizat niciun screening populaţional la nivelul întregii ţări. Aici intervin două proiecte europene mari, contractate de institutele oncologice din Cluj, respectiv Iaşi în vara anului trecut. În total, de aceste două programe de screening ar urma să beneficieze 70.000 de femei cu vârste între 50 şi 69 de ani, iar dintre acestea, cel puţin 35.000 ar trebui să fie parte din grupurile vulnerabile.
Întârzieri la toate programele de screening, cauzate de pandemie
La debutul pandemiei de COVID-19, procedurile medicale elective, inclusiv screeningul cancerului, au fost în mare măsură întârziate pentru a da prioritate nevoilor urgente şi pentru a reduce riscul de răspândire a COVID-19 în instituţiile medicale.
O consecință a acestei întârzieri a fost o scădere substanțială a screeningului cancerului - atât la nivel global, cât şi în România, unde abia începeau să prindă rădăcini astfel de programe de screening pentru tumorile la sân.
Să luăm exemplul programului de screening „Fii responsabilă de sănătatea ta”, derulat în parteneriat de Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuţă Cluj-Napoca cu Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara - pentru regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Vest.
Proiectul urma să fie pornit în toamna anului 2020, dar din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, activităţile care presupuneau contact direct sau deplasări au fost amânate până în primăvara lui 2021, spune Roxana Uşcoiu, responsabil informare în cadrul proiectului.
Prin acest proiect, 40.000 de femei ar urma să beneficieze de serviciile de screening, respectiv tratament - iar dintre acestea, măcar jumătate ar face parte din grupurile vulnerabile.
Prin „grupuri vulnerabile”, autorii proiectului se referă la:
- femei sărace:
a. angajate, mai ales necalificate (la intrarea în intervenție media venitului pe cap de familie mai mică decât salariul minim pe economie)
b. șomere
c. inactive
d. persoane beneficiare ale venitului minim garantat
- femei care lucrează pe cont propriu în agricultură
- femei din mediul rural
- femei din sau care au fost anterior în centre de plasament
- femei care au părăsit sistemul de protecție a copilului
- femei fără adăpost
- femei de etnie romă
- femei cu dizabilități, inclusiv persoane invalide și cu nevoi complexe
- femei care au copii cu dizabilități
- femei din familii monoparentale
- femei care suferă de dependența de alcool, droguri și alte substanțe toxice
- femei lipsite de libertate sau aflate sub control judiciar
- femei aflate în evidențele serviciilor de probațiune
- femei victime ale violenței domestice
- femei victime ale traficului de ființe umane.
În perioada de amânare, au fost realizate totuşi activităţi care să permită o mai bună mobilizare a pacientelor odată ce urma să pornească fizic proiectul. <br>
„Strategiile de organizare a programului de screening al cancerului mamar au fost modificate şi adaptate condiţiilor impuse de pandemie”, a spus, pentru Libertatea, Roxana Uşcoiu, responsabil de informare în proiect. „Au fost construite diverse scenarii de acţiune, au fost actualizate bazele de date în ceea ce priveşte structura populaţională la nivel de comună/judeţ, au fost construite clustere în jurul mamografelor fixe ce pot fi utilizate în activitatea de informare şi mobilizare a beneficiarilor”, mai spune aceasta.
Femeile, programate din iulie la screening, în Cluj şi Timişoara
„În ceea ce priveşte organizarea şi implementarea programelor-pilot regionale de screening mamografic al cancerului mamar, forurile civile şi profesionale americane şi europene - precum Centrul american de prevenţie şi controlul bolilor, NHS, societăţile profesionale americane - au constatat, din cauza riscurilor testărilor, importante reduceri ale intensităţii în numeroase programe de screening”, explică medicul oncolog Florian Nicula, coordonator al unităţii regionale de management pentru screening IOCN.
Asta a dus la reducerea marcată a cazurilor incipiente depistate.
Florian Nicula, medic oncolog:
„Cu toate că astfel de întârzieri în depistările precoce şi diagnosticul timpuriu al tumorilor «mici» pot să aibă în timp consecinţe negative certe asupra prognosticului femeilor purtătoare ale acestor tumori, se recomandă frecvent amânarea până la controlul pandemiei a invitării femeilor eligibile pentru testare”, a mai explicat medicul.
În cazul proiectului-pilot de la Cluj, s-a luat decizia ca femeile să fie invitate la testare din luna iunie, cu primele planificări în luna iulie - în sincronizare cu măsurile de relaxare.
Anual, în cadrul Institutului Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuţă Cluj-Napoca sunt depistate circa 1.350 de cazuri noi de cancer mamar, iar 38,8% dintre aceste paciente erau diagnosticate când cancerul deja era în fază avansată.
Peste 70% din pacientele diagnosticate la Iaşi sunt deja în fază avansată
La Iaşi, situaţia este şi mai gravă, cu peste 2.000 de paciente pe an, din care 70% diagnosticate în fază avansată.
Potrivit răspunsului transmis ziarului de Institutul Oncologic Iaşi, aici au fost diagnosticate cu cancer la sân:
- în 2016: 2001 femei
- în 2017: 2.058 de femei
- în 2018: 2.299 de femei
- în 2019: 2.551 de femei
- în 2020: 2.251 de femei
16% din decesele prin cancer la femei sunt cauzate de cancerul la sân
Conform Globocan, un sfert din cazurile nou diagnosticate de cancer la femei în România în 2018 sunt atribuite cancerului la sân.
16% din decesele prin cancer la femei sunt atribuibile cancerului la sân, acesta fiind şi prima cauză de deces prin cancer la femei.
Chiar dacă incidenţa cancerului la sân în România este mult mai mică - la jumătate faţă de media Uniunii Europene - mortalitatea prin cancer de sân este sensibil mai ridicată decât media mortalităţii specifice pentru cancer de sân din statele UE.
La Iaşi, proiectul european „Oncofem”, în valoare de 38.174.757,66 de lei, se derulează pe o perioadă de 42 de luni şi are ca obiectiv principal promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare, prin creşterea accesului la servicii de sănătate durabile şi de calitate.
Astfel, 30.000 de femei urmează să aibă acces la servicii de screening al cancerului de sân, din care minimum 16.000 urmau să fie parte din grupurile vulnerabile din regiunea NE şi SE.
„În cursul anului 2020, în care toate activitățile medicale au fost afectate de pandemie, a fost o reticență din partea femeilor eligibile de a se prezenta pentru efectuarea de testări mamografice”, spune Mirela Grosu, managerul IRO Iaşi.
„Având în vedere măsurile epidemiologice luate, efectuarea triajului epidemiologic, stabilirea unor zone-tampon și zone roșii, teama de contaminare, interesul pentru realizarea screening-ului a fost extrem de scăzut”, justifică managerul întârzierea.
Şi la Iaşi, screeningul fizic a întârziat cu jumătate de an faţă de planificarea iniţială, pe fondul pandemiei, care reprezenta un risc pentru deplasarea femeilor la spitale pentru a face mamografii.
Cum a afectat pandemia şi alte activităţi din îngrijirea pacienţilor cu cancer
„Măsurile de distanţare, teama pacienţilor de a circula cu mijloace de transport, de a se deplasa în altă localitate, de a se contamina cu noul coronavirus au dus la o diminuare a activităţii”, precizează Mirela Grosu, managerul IRO Iaşi.
Cei de la IRO Iaşi au transmis, la solicitarea Libertatea, şi o serie de date privind felul în care pandemia a afectat alte activităţi ale institutului.
În 2020, institutul a internat cu o treime de pacienţi mai puţin decât în 2019: 6.798 de internări în regim de spitalizare continuă, faţă de 10.516 în 2019. Numărul intervenţiilor chirurgicale principale a scăzut cu o cincime: de la 3.493 în 2019 la 2.582 în 2020.
Iar în programele naţionale au fost incluşi mai puţini pacienţi decât în urmă cu un an. Astfel, în programul de radioterapie, IRO Iaşi a inclus 1.078 pacienţi în 2020 faţă de 1.277 în 2019.
Numărul total al şedinţelor de chimioterapie a scăzut cu mai mult de 5.000 - de la 41.347 în 2019 până la 35.940 în 2020.
Şi numărul consultaţiilor clinice în ambulatoriu a înregistrat această tendinţă, de la 63.380, în anul 2019, până la 51.581 în 2020.
TABEL transmis de IRO IAŞI:
| Nr.Crt | Indicatori | Anul 2020 | Anul 2019 |
| 1 | Număr internări în regim spitalizare continuă | 6.798 | 10.516 |
| 2 | Număr internări în regim spitalizare de zi | 44.293 | 52.481 |
| 3 | Număr intervenții chirurgicale principale | 2.582 | 3.493 |
| Pacienți incluși în programe naționale: | |||
| 4 | - 3mbulatory3ive mamară | 12 | 11 |
| 5 | - leucemii acute | 197 | 228 |
| 6 | radioterapie | 1.078 | 1.277 |
| 7 | - PET CT | 566 | 687 |
| 8 | Consultații clinice în ambulatoriu | 51.581 | 63.380 |
| 9 | Şedinţe de chimioterapie total | 35.940 | 41.347 |
| 10 | Ședințe de radioterapie total | 21.929 | 23.899 |
| 11 | Servicii imagistice | 28.543 | 40.068 |
| 12 | Analize spitalizare continuă | 509.227 | 635.218 |
| 13 | Analize spitalizare de zi | 457.552 | 454.430 |
| 14 | Analize în ambulatoriu (paraclinic) | 88.543 | 71.033 |
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
