Studiul, publicat în revista de specialitate Cardiovascular Research, evaluează proporţia în care poluarea atmosferică influenţează şi mortalitatea provocată de COVID-19.
Această proporţie ar fi în jur de 19% în Europa, de 17% în America de Nord, de circa 27% în Asia de Est, potrivit estimărilor profesorului Jos Lelievel de la Institutul de chimie Max Planck din Mainz (Germania) şi ale colegilor săi.
Potrivit studiului, poluarea din România a crescut mortalitatea COVID cu 21%.
De asemenea, expunerea pe termen lung la poluarea atmosferică ar fi contribuit la 29% din decesele cauzate de COVID-19 în Republica Cehă, 27% în China, 26% în Germania, 22% în Elveţia, 21% în Belgia, 19% în Olanda, 18% în Franţa, 15% în Italia, 14% în Marea Britanie, 12% în Brazilia, 11% în Portugalia, 9% în Spania, 6% în Israel, 3% în Australia şi doar 1% în Noua Zeelandă.
Cercetătorii au folosit date epidemiologice anterior colectate din Statele Unite şi China privind poluarea aerului şi COVID-19 şi privind SARS din 2003, o boală similară cu cea provocată de noul coronavirus.
Expunerea la poluarea atmosferică agravează probabil “comorbidităţile care ar putea avea rezultate fatale pentru sănătate în urma infectării cu noul coronavirus”.
“Dacă aveţi deja boli cardiovasculare, atunci poluarea aerului şi infecţia cu coronavirus vor provoca probleme care pot duce la atacuri de cord, insuficienţă cardiacă şi accident vascular cerebral”, a declarat coautorul studiului Thomas Muenzel de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.
Peste 1,1 milioane de persoane din întreaga lume au murit după ce au fost infectate cu noul coronavirus, conform datelor oficiale oferite de Universitatea Johns Hopkins din SUA.