Pop: Am cerut ca etnicii români din Ucraina să poată învăța în continuare în limba maternă, chiar dacă legea a fost promulgată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii din Ucraina nu mai pot învăța în limba maternă. Ministrul Educației, Liviu Pop, i-a cerut omologului său ucrainean, Lilia Grinevich, să mențină drepturile pentru etnicii români din Ucraina, chiar dacă Legea educației a fost promulgată, precizând că acum trebuie găsite alte căi diplomatice pentru ca minoritatea românească să poată studia în continuare în limba maternă.
Autoritățile ucrainene au propus o lege subsecventă legii cadru, care să prevadă că românii din Ucraina pot să învețe în limba română 80% la clasele I-IV, 65-75% la clasele V-VI, 50-70% la clasele VII-IX și 20-30% la clasele X-XII.
”Pe 27 septembrie, am discutat la Kiev, cu doamna Lilia Grinevich, ministrul Educației și Științei din Ucraina, despre situația asigurării dreptului la educație pentru minoritatea românească din această țară. După cum știți, acest drept a fost drastic limitat de noua Lege a educației, adoptată de Parlamentul ucrainean. În cadrul întâlnirii, mi-am exprimat îngrijorarea cu privire la situația școlilor și liceelor cu predare în limba română din Ucraina și am solicitat menținerea drepturilor existente pentru etnicii români din Ucraina. De asemenea, am atras atenția că protecția, la standarde internaționale, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, fixat de autoritățile ucrainene”, a spus ministrul Educației.
Liviu Pop a explicat că solicitatea Ministerului Educației Naționale a fost ca, înainte de toate, partea ucraineană să solicite un punct de vedere din partea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), a Consiliului Europei și Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale. ”Din păcate, după cum știți, președintele ucrainean a promulgat deja legea, iar autoritățile noastre sunt, în prezent, obligate să adopte alte căi diplomatice”, a adăugat Pop.
Ministrul a adăugat că, în condițiile în care românii din Ucraina nu mai pot învăța în limba maternă, aceștia au trimis numeroase petiții autorităților de la Kiev și au solicitat autorităților române soluții care să prevină procesul de pierdere identitară. De asemenea, asociații ale românilor din Ucraina au transmis memorii și scrisori deschise instituțiilor românești, Președinției, Guvernului, Parlamentului, dar și Înaltului Comisar OSCE pentru Minorități Naționale, solicitând ajutorul în problema îngrădirii dreptului minorității românești de a studia în limba maternă.
”Învățământul în limba română era deja afectat, prin reducerea numărului de unități de învățământ, coroborat cu reforma administrativă și cu absența unei clarități privind conceptul de „localități locuite compact de minorități”, determinat de procesul de descentralizare și reformare administrativă a Ucrainei. În conformitate cu datele deținute de autoritățile române, în regiunea Cernăuți își desfășoară activitatea 63 de școli cu predare în limba română, dintre care trei licee și 19 școli cu predare mixtă (clase de limba română și clase de limba ucraineană). În regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli și un liceu cu predare în limba română și o școală cu predare mixtă. În regiunea Odessa, nicio școală nu figurează ca având predare în limba română, în schimb există unități de învățământ cu predare în așa-numita limbă moldovenească”, a mai spus ministrul Educației.
Liviu Pop a subliniat că, față de Ucraina, România respectă dreptul la educație în limba maternă a minorităților naționale. În sistemul românesc de învățământ sunt organizate studii în 15 limbi materne, inclusiv limba ucraineană.
”În anul școlar 2016-2017, în România am avut 2.000 de școli și 180.000 de copii care au învățat exclusiv în limba lor maternă (maghiară, germană, ucraineană, romani, slovacă, sârbă, cehă, croată, italiană și turcă). Pe lângă aceștia, alți 42.000 de copii au studiat limba maternă în unități de învățământ organizate în limba română. Llimbile materne studiate - armeană, bulgară, greacă, italiană, polonă, romani, rusă, cehă, croată, germană, maghiară, sârbă, slovacă, turcă și ucraineană”, a explicat Pop.
Totodată, copiii aparţinând minorităţii ucrainene au posibilitatea să studieze în limba maternă sau disciplina limba ucraineană maternă în cele peste 90 de unităţi şcolare din localităţile în care ucrainenii reprezintă o pondere semnificativă din populația totală a localității respective, din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Arad, Botoşani, Satu Mare şi Tulcea.
Învățământul în limba maternă a fost organizat de inspectoratele școlare din județele Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin, Satu Mare, Botoșani pentru 1.759 de elevi. Studiul limbii materne a fost organizat de inspectoratele școlare județene Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin, Satu Mare, Botoșani, Arad și Tulcea pentru 5.825 de elevi.
Planul-cadru pentru învățământul în limbile minorităților naționale din România prevede că, în învățământul primar, dintr-un număr total de 24 de ore, 4 sunt alocate limbii și literaturii române, adică aproximativ 17%. În învățământul gimnazial, se alocă, dintr-un număr total de 30 de ore, 4 ore pentru limba și literatura română, adică aproximativ 13%, iar în învățământul liceal, elevii studiază 4 ore de limba și literatura română, dintr-un total de 28 de ore, adică aproximativ 14%.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat în 25 septembrie legea care restricţionează predarea în limba minorităţilor naţionale.
În semn de protest, președintele Klaus Iohannis şi-a contramandat vizita pe care urma să o facă în Ucraina, în octombrie.
Parlamentul de la București, nemulțumit că românii din Ucraina nu mai pot învăța în limba maternă, a adoptat o declaraţie privind situaţia minorităţilor. Potrivit declaraţiei, Parlamentul urmăreşte „cu îngrijorare şi maximă atenţie” evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii Educaţiei, care „limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare şi îngrijorare în România”.
