Mergi direct la conținut »
România pierde 14 cetățeni pe oră. Populația țării noastre a scăzut în 2016 cu 122.000 de persoane, din cauza emigrației și a declinului demografic. Cine ne va plăti pensia?
Bani și Afaceri Libertatea > Ştiri > Bani și Afaceri > România pierde 14 cetățeni pe oră. Populația țării noastre a scăzut în 2016 cu 122.000 de persoane, din cauza emigrației și a declinului demografic. Cine ne va plăti pensia?

România pierde 14 cetățeni pe oră. Populația țării noastre a scăzut în 2016 cu 122.000 de persoane, din cauza emigrației și a declinului demografic. Cine ne va plăti pensia?

Populația rezidentă a României a scăzut anul trecut cu 122.000 de persoane, după ce în 2015 a mai scăzut cu încă 110.700 de oameni, astfel că la 1 ianuarie 2017 țara noastră mai număra doar 19,638 milioane de suflete, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

De Daniel Ionașcu,

Declinul s-a accentuat astfel anul trecut, iar principalele cauze le reprezintă emigrația tot mai mare și sporul natural negativ.

România pierde 2.500 de locuitori pe săptămână sau 14 pe oră

”România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2016 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 76.000 persoane”, notează comunicatul INS.

Conform calculelor Libertatea, România pierde peste 10.000 de locuitori pe zi, puțin peste 2.300 pe săptămână sau 14 cetățeni pe oră.

De asemenea, numărul de locuitori s-a redus cu 68.061 doar din cauza declinului demografic, adică a diferenţei dintre numărul de decese şi numărul de naşteri.

Problema tot mai mare o constituie faptul că tot mai mulți conaționali pleacă în străinătate să își găsească un trai mai bun.

România a primit 133.000 de imigranți anul trecut

Datele INS arată și că România a primit în 2016 în 2016 133.248 de imigranți. Statisticile nu dau detalii legate de cetăţenia imigranţilor însă aceștia nu sunt neapărat refugiați sirieni sau afgani, cum ar crede lumea, ci rezidenți din alte state care și-au mutat reședința în țara noastră.

Mai exact, aceștia sunt fie români plecați în străinătate de mai mult de un an și care revin în țară, fie basarabeni și români din Ucraina care capătă cetățenia românească. De asemenea, în aceeași categorie intră și expații, adică directorii sau angajații străini de prin multinaționale, detașați în România.

În fine, tot aici se regăsesc și chinezii sau filipinezii care își fac simțită prezența în cartierul Colentina din Capitală.

Ne place la oraș

La 1 ianuarie 2017, România avea 10,528 milioane de locuitori în oraşe, care reprezintă 53,6% din populaţia totală – în scădere de 53,8% în urmă cu un an.

Pe de altă parte, continuă puternic fenomenul de îmbătrânire a populației, acum existând 114 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere.

Populația îmbătrânește

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2016 remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 112,1 (la 1 ianuarie 2016) la 114,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2017)”, arată INS.

Mai exact, la 3,494 milioane de persoane vârstnice, în România există doar 3,054 milioane copii cu vârsta de cel mult 14 ani.

”Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a crescut cu numai 0,1 puncte procentuale (15,6% în 2017) faţă de 1 ianuarie 2016 (15,5%), fiind depaşită de creşterea cu 0,4 puncte procentuale a ponderii populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie (de la 17,4% în 2016 la 17,8% la 1 ianuarie 2017). Astfel, indicele de dependenţă demografică a crescut de la 49,0 (la 1 ianuarie 2016) la 50,0 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2017)”, potrivit datelor oficiale.

Problema pensiilor

Și așa ajungem la o altă problemă: colapsul sistemului de pensii. Pe românește, dacă urcă numărul persoanelor vârstnice, asta înseamnă că va crește numărul pensionarilor. Pe de altă parte, pleacă în străinătate tocmai forța de muncă, astfel că există mai puțini cotizanți sau că angajatorii nu mai găsesc de lucru.

De altfel, un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că România este a doua din lume, după Siria, ca pierdere a populației în intervalul 2000-2015. În total, 3,4 milioane de români au plecat în străinătate, ceea ce înseamnă 17% din populație. Dacă cei din Siria au plecat ca urmare a războiului civil, românii au plecat pentru un trai mai bun.

Din cauza plecării forței de muncă, în țara noastră angajatorii resimt o acută forță de muncă.

Un studiu din luna mai realizat de către KeysFin arăta că economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă, numărul salariaţilor şi gradul de profesionalizare înregistrând o scădere în ultimii ani, fenomen care s-ar putea accentua în viitor.

Problema nu este neapărat de găsire a muncitorilor, ci de găsire a mâinii de lucru ieftine, cu care companiile s-au obișnuit până acum. De altfel, o serie de patroni au început să propună tot felul de soluții mai mult sau mai puțin ortodoxe, de la aducerea de muncitori din Vietnam sau India până la propuneri de eliminare a ajutoarelor sociale pentru a forța populația să muncească.

Dacă patronii se gândesc mai mult la propriul buzunar sau profit, statul are o altă dilemă: începând cu 2030 va ieși la pensie ”generația decrețeilor”. Deja mai mulți analiști și economiști au avertizat că sistemul de pensii va intra în colaps din această cauză.

Mai mult, autoritățile au început să acorde în ultimii ani tot mai multe pensii speciale, care nu se bazează pe contribuțiile făcute. De astfel de prevederi beneficiază parlamentarii, cei din armată, serviciile secrete, iar mai nou cer și pădurari.

În acest moment, bugetul de pensii nu se poate sprijini oricum de unul singur și are nevoie de transferuri de 14 miliarde de lei pe an, potrivit Hotnews, adică puțin peste 3 miliarde de euro. Pe măsură ce tot mai mulți oameni ies la pensie, Guvernul va trebui să transfere tot mai mulți bani strânși din taxele tuturor către pensii.

De altfel, Guvernul vrea chiar să diminueze contribuțiile către pensiile administrate privat, adică cele de pe Pilonul II, și să le direcționeze către pensiile de stat. În acest mod Guvernul rezolvă o problemă de acum, dar creează o ”gaură” în viitor.

 
 
Close
Close
Închide