Pentru că n-au fost materiale suficiente de protecție, iar măsurile au fost cu un pas în urma virusului, susține personalul medical, care vorbește cu nume și prenume, au fost afectați inclusiv medicii și pacienții de la oncologie, dintre cei mai expuși oameni în fața COVID-19.
Cuprins:
În noaptea de duminică spre luni, 30 martie, Spitalul Județean Deva a devenit a treia unitate medicală din țară care s-a închis și a intrat în carantină de la începerea epidemiei, după Spitalul Dimitrie Gerota din București și Spitalul Județean Suceava.
Personalul medical și pacienții internați vor fi “izolați” în spital 14 zile, timp în care nu se va putea ieși din unitatea medicală și nu se vor face alte internări. Libertatea a stat de vorbă cu cadre medicale din spital pentru a înțelege cum s-a ajuns în această situație dramatică.
Cifrele au fost confirmate pentru Libertatea de fostul manager interimar Daniela Roșca, înainte cu câteva ore de anunțul închiderii spitalului. Managerul a fost suspendat luni dimineața, a anunțat Vasilică Potecă, prefectul județului Hunedoara.
Avem medicii de pe Oncologie contaminați. Nu știm câte cadre medicale de acolo sunt bolnave. Am soră cu metastaze osoase în stadiul 4. Ce fac cu ea? Toată lumea e în colaps, nimeni nu îți răspunde, te redirecționează.
Cristina Neagu, asistentă medicală la Secția de Ginecologie a spitalului
“Oncologia e pierdută”, a adăugat aceasta.
<strong>Tot pe 25 martie, în jurul orei 23, a murit un pacient oncologic în fază terminală, în vârstă de 74 de ani. A fost anunțat printre decesele COVID-19 pe 28 martie, când au sosit rezultatele testului său. </strong><br>
Mai multe cadre medicale din spital au explicat că au fost atacate mai întâi secțiile din linia a 2-a, cărora le-a lipsit echipamentul de protecție.
Echipamentul-standard pentru aceste secții a fost “echipamentul de protecție minimal, așa cum a definit și DSP, mască cu trei pliuri, de unică folosință, mănușile și halatul”, a spus fostul manager interimar Daniela Roșca.
“Combinezoanele pentru COVID-19 erau pe secțiile unde era riscul mare. UPU, Boli Infecțioase, Terapie Intensivă. Că nu am avut. Când am avut, am dat. Acum au toate secțiile, minim 10 combinezoane”.
Respectivele combinezoane nu au venit de la furnizori. Nu am avut ce să facem. De unde, Doamne, să dăm?
Daniela Roșca
Echipamentele speciale s-au distribuit inițial către secțiile cu un potențial mare de infectare. Celelalte au fost neglijate, considerându-se că riscul de infectare nu e la fel de mare.
Consecința a fost că personalul medical din “planul doi de luptă”, precum cel din Secția Oncologie, care părea mai ferit, deci a fost mai puțin protejat, s-a îmbolnăvit mai repede.
S-a creat, în felul acesta, un lanț de infectare între cadre medicale și pacienți, un fenomen observat și în Italia, Franța sau Spania.
<strong>Odată ce există transmitere comunitară în orașul și zona respectivă, orice secție este expusă riscului de infectare. De exemplu, poate să se interneze un pacient infectat cu COVID-19, dar asimptomatic, iar acesta va transmite boala în secție.</strong>
În plus, a mai existat un alt circuit de transmitere a bolii prin spital, a spus Monica Cireș, asistentă medicală la Secția Hemodializă.
Doctori de la Interne și Hemodializă, de exemplu, deserveau secția de Oncologie în timpul gărzilor, secție care devenise focar de infecție. Mergeau acolo fără un echipament special de protecție.
Au primit echipament abia după ce secția Oncologie a intrat oficial în carantină.
<strong>”Noi ar trebui să facem scut în jurul oamenilor care au imunitatea scăzută, nu să plimbăm virusul de colo, colo”, adaugă Monica Cireș. “Nu putem să ne jucăm cu viețile oamenilor. Și ce dacă sunt bolnavi de cancer, și ce dacă sunt bătrâni? Sunt bunicii, părinții noștri”.</strong>
“Noi de o vreme ne luam temperatura, să ne ducem într-o stare de sănătate bună la serviciu”, a explicat un cadru medical de la secția Oncologie, care a dorit să rămână anonim. Deși a intrat în contact cu medicii infectați, acesta nu a fost testat încă și se află în izolare la domiciliu.
“Toți erau cu termometrele, ne verificam. Nu aveam dimineața timp să îmi iau febra, mă duceam cu termometrul în poșetă și îmi luam febra. Și pacienții erau scanați. Era o asistentă cu un scaner-termometru, le lua febra și îi întreba dacă au fost în țări străine”.
Marți, 24 martie, a sunat-o unul dintre doctorii de la Oncologie. “Uitați, am febră și nu pot veni așa. Eu mă adresez medicului infecționist, să văd ce am de făcut”.
“Toți ne feream de ideea că fiind așa contagios, te poți trezi tu foarte grav și să răspândești boala. Ei nu s-au mai prezentat”, adaugă cadrul medical.
“Lucrează cu oamenii ăștia cu cancer, care aveau imunitatea slăbită și ei se mai temeau să vină la serviciu, să nu fie purtători de ceva și să dea mai departe”.
Aceasta spune că este esențial ca toate cadrele medicale să fie testate. “Poți să te întorci la spital și veriga să meargă mai departe”.
Cadrelor medicale le era frică să nu devină vectori de infectare și parte din lanțul de contaminare. Și chiar asta s-a întâmplat.
DSP Hunedoara realizează în prezent o anchetă epidemiologică pentru a explica modul în care s-a răspândit virusul în spital, a spus fostul manager Daniela Roșca, cu câteva ore înainte să fie demisă.
În spital mai sunt 69 de pacienți.
“Medicii depistaţi pozitiv COVID-19 vor fi internaţi pe Secţia de Boli Infecţioase a spitalului, iar restul personalului medical va îngriji pacienţii internaţi, fără a părăsi unitatea sanitară, timp de 14 zile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Hunedoara, Lucian Morogan.
“În această perioadă se intensifică procedurile de curăţenie, dezinfecţie, se instalează echipament de protecţie, iar spitalul nu va mai prelua cazuri noi pe perioada celor 14 zile. De asemenea, nici pacienţii nu vor fi externaţi în acest interval, pentru a evita răspândirea coronavirusului”, a încheiat reprezentantul Prefecturii.