În prima lună de mandat a noii administrații de la Casa Albă, președintele Joe Biden, secretarul de stat Tony Blinken, secretara Trezoreriei, Janet Yellen, și consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan au sunat împreună oficiali din cel puțin 43 de state.
Doar Blinken, șeful diplomației americane, a sunat 39 de oficiali.
Primele telefoane ale administrației au fost către vecinii SUA – Canada și Mexic, urmați de Marea Britanie, Franța, Germania și lideri din UE și NATO.
Din „harta telefonică” a Europei, de unde România lipsește, au fost sunate nu doar țările mari, chiar de către președinte, ci și Norvegia și Suedia, Italia, Polonia sau Grecia, de către înalți oficiali ai noii administrații.
Principalii parteneri ai Washingtonului din regiunea Pacificului – Australia, India, Japonia și Coreea de Sud – au avut și ei prioritate.
Iar Biden și Blinken au vorbit amândoi cu omologii lor din China și Rusia. Administrația de la Casa Albă a insistat că Biden i-a presat pe omologii săi din cele două țări, pe Vladimir Putin pe tema atacurilor cibernetice și a presecutării lui Aleksei Navalnîi, iar pe Xi Jinping pe tema practicilor comerciale neconcurențiale, a încălcării drepturilor omului în țară și a influenței exercitate în regiune.
Al 12-lea apel telefonic – și ultimul al lui Biden – a fost către premierul israelian Benjamin Netanyahu, dar este important de menționat că președintele nu a vorbit cu niciun alt oficial din Orientul Mijlociu.
Blinken a vorbit totuși cu oficiali din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (UAE), dar cel puțin deocamdată nu a fost anunțată nicio discuție cu omologii din Egipt, un aliat regional important al SUA.
Asigurări pentru aliații din NATO
Dincolo de discuțiile directe cu aliații europeni, Biden a avut o intervenție importantă, vinerea trecută, la Conferința de Securitate de la Munchen.
Preşedintele democrat a profitat de prima sa apariţie pe scena mondială într-o încercare de a restabili rolul SUA de jucător de echipă multilaterală după patru ani de „America First” promovată de Trump.
„America s-a întors. Alianţa transatlantică a revenit”, a declarat Joe Biden în debutul discursului său, un mesaj clar adresat aliaților.
Biden a venit și cu cadouri: un angajament de 4 miliarde de dolari – sprijin pentru eforturile globale de vaccinare împotriva coronavirusului, revenirea SUA în acordul climatic de la Paris şi perspectiva unei marje de cheltuieli de aproape două trilioane de dolari care ar putea susţine atât economia SUA, cât şi economia globală.
Un apel întârziat către Netanyahu
În vreme ce Netanyahu a fost nevoit să aștepte câteva săptămâni pentru un telefon de la Biden, atât Blinken, cât și secretarul apărării, Lloyd Austin, sau consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan au avut discuții în prealabil cu oficiali israelieni.
Chiar și așa, faptul că Biden a așteptat atât de mult înainte de a vorbi cu Netanyahu a ridicat semne de întrebare, iar unii comentatori au sugerat că noua administrație îl pedepsește pe premierul israelian.
Casa Albă a negat acest lucru, spunând că Biden nu a sunat foarte mulți lideri internaționali din simplul fapt că a avut alte chestiuni presante de rezolvat pe plan intern.
Și Netanyahu a primit tot felul de întrebări cu privire la întârzierea convorbirii cu Biden, astfel că a încercat să minimalizeze relevanța acestui fapt.
O schimbare de abordare în relația cu Egipt și Arabia Saudită
Deocamdată, scrie Axios, dacă există vreun partener american care ar trebui să fie îngrijorat de atitudinea Washingtonului, acesta este Egiptul, scrie Axios.
Mesajul trimis de SUA este însă nuanțat.
Administrația Biden a vorbit deja despre abuzurile asupra drepturilor omului săvârșite de guvernul egiptean, o diferență vizibilă față de abordarea lui Donald Trump, care îl considera pe președintele Abdel Fattah al-Sisi „dictatorul favorit”.
În același timp, Departamentul de Stat a aprobat chiar zilele trecute un acord militar major cu Egiptul, care presupune vânzarea de rachete în valoare de aproape 200 de milioane de dolari către guvernul de la Cairo.
O diferență de abordare va exista și în relația cu Arabia Saudită.
Tot Axios scrie că Biden va avea miercuri prima discuție în calitate de președinte cu regele Salman bin Abdulaziz al-Saud.
Discuția vine însă chiar înainte de publicarea unui raport oficial privind asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Raportul ar sugera implicarea prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman în asasinat, iar acest subiect ar urma să fie unul central în convorbirea dintre cei doi lideri.
Important este și faptul că Biden a anunțat, în una dintre primele sale decizii, că SUA au pus capăt sprijinului acordat războiului saudit din Yemen.
Iranul rămâne o preocupare, dar atenția SUA se mută către Asia de Sud-Est
Felul în care noua administrație a prioritizat discuțiile inițiale cu partenerii din întreaga lume sugerează felul în care Biden va aborda aceste relații, scrie Axios.
Cu excepția Israelului, spre exemplu, au existat mai puține apeluri telefonice către oficialii din Orientul Mijlociu decât către cei din Asia de Sud-Est.
Concret, administrația de la Washington a efectuat șapte apeluri către oficiali ai statelor din Orientul Mijlociu (Irak, Iordania, Arabia Saudită, Turcia și UAE) și opt către oficiali din statele Asiei de Sud-Est (Indonezia, Filipine, Singapore, Thailanda și Vietnam).
Preocuparea sporită a noii administrații către Indo-Pacific a fost scoasă în evidență și de participarea lui Blinken, joia trecută, la discuțiile cu omologii săi din Dialogul Cvadrilateral pentru Securitate – din care fac parte, alături de SUA, Australia, India și Japonia.
În Orientul Mijlociu, principala preocupare a SUA rămâne Iranul. Blinken s-a întâlnit, în format virtual, cu omologii din Franța, Germania și Marea Britanie, pentru a anunța că Washingtonul este dispus să se întoarcă la discuții privind reîntoarcerea în acordul nuclear. SUA așteaptă însă ca Iranul să facă primul pas.
De menționat că au existat destul de puține apeluri telefonice către oficiali din America Latină sau Africa, iar liderii din cele două regiuni speră că vor primi de la Biden mai multă atenție.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro