Cobaiul sau Porcul de Guineea
Porcusorul de Guineea este descendent al unor rozatoare care au trait in urma cu 500 de ani in America de Sud, fiind domesticiti de incasi. Stramosul porcului de Guineea (Cavia Cutleri) era de talie ceva mai mica fata de cel de astazi, fiind considerat o delicatesa si consumat ca atare mai ales cu ocazii speciale, cum ar fi ritualurile religioase.
Cand conchistadorii spanioli au acostat in America de Sud, au constatat si notificat ca existau niste animale care erau folosite pentru hrana si pentru blana lor, care atunci cand erau jupuite aratau ca un porc in miniatura, fiind numite Cochinillos sau porcul indian. Prefixul de Guineea a fost adaugat, probabil, de spanioli, care in drumul lor catre casa au luat aceste rozatoare si le-au dus in Guyana sau in Africa de Sud in Guineea.
Porcusorul de Guineea a fost inregistrat prima data in Europa, in 1750, in Regatul Unit al Marii Britanii, desi erau raspanditi in multe tari din Europa (indeosebi in Spania), fara a fi insa inregistrati. In zilele noastre exista foarte multi indieni din America de Sud care inca mai cresc aceste animale ca sursa importanta de hrana.
In mediul natural, acest mic mamifer are o activitate intensa noaptea fiind lipsit de mijloace de aparare superioare. Se simte foarte bine in vizuini, minigalerii pe care si le sapa singur in pamant. Din pacate, acest superb rozator a fost in timp transformat si modificat in animal de laborator. In paralel cu interesul stiintific, a aparut postura sa de animal de companie, care a castigat teren foarte repede, astfel, in mai toate tarile europene cat si in America de Nord exista obiceiul de a face cadouri copiilor purcelusi de Guineea.
Calitatile sale deosebite, cum ar fi temperamentul linistit, culoarea care imbraca o varietate fascinanta, dar si eficienta de care dau dovada in combaterea rozatoarelor daunatoare (prin emiterea unor sunete foarte stridente), au facut din el un animal foarte raspandit. In prezent, porcusorul de Guineea, prin popularitatea sa, a devenit un subiect interesant pentru concursurile de frumusete.
In ultimii ani si in Romania acest animalut a castigat simpatia iubitorilor de animale, dar mai ales a proprietarilor de pet-shop-uri. In curand se vor pune si la noi in tara bazele unor cluburi, asa cum s-a intamplat in Germania, Belgia, Franta.
Ca animal de companie el nu este foarte pretentios. Pot fi crescuti la fel de usor atat liberi, in interiorul apartamentului, cat si in custi speciale, sau chiar in exterior, tot liberi, respectand conditiile de temperatura si umezeala. Trebuie insa evitati eventualii dusmani (caine, pisica) care-l pot agresa sau chiar omori.
Pentru cresterea lui este nevoie de o permanenta sursa de vitamina C, deci de o alimentatie bazata pe cereale, iarba proaspata, salata verde, morcovi, etc.
Varietatile de culoare, lungimea si finetea firului de par au generat mai multe tipuri de cobai: albinotic, crem cu ochii negri, crem cu ochii roz, Agutti ciocolatiu, auriu cu ochii negri, albastru, murg, albastrui, dalmatian, arlechin, Himalayan negru, negru, Himalayan ciocolatiu, rosu liliachiu, auriu, sepie, argintiu, tigrat, tricolor, abysinian, peruvian, rex.
Textura firului de par ii imparte in cobai cu parul neted, cobai cu parul in rozeta sau abisinian, cu parul lung tip angora.
In numerele viitoare va voi prezenta particularitati ale alimentatiei, reproducerii, intretinerii si ale comportamentului cobailor. Si nu in ultimul rand veti primi informatii utile despre bolile care pot afecta purcelusul de Guineea.