Primele teste ale laserului de la Măgurele. Nicolae Zamfir: S-a testat la puterea de 3 petawaţi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primele teste ale laserului de la Măgurele. Cel mai puternic laser din Europa a fost testat vineri la puterea de trei petawaţi, a declarat pentru Agerpres directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), Nicolae Zamfir.
"Suntem conform planificării într-o perioadă de teste a întregului sistem corespunzând puterii de zece petawaţi. Au fost testate toate componentele şi astăzi a fost fascicul pentru întregul sistem. S-a testat la puterea de trei petawaţi şi rezultatele au fost foarte bune. S-a obţinut puterea planificată - 3 petawaţi în acest moment al dezvoltării sistemului", a spus cercetătorul.
În prima parte a anului viitor, laserul va fi testat pentru puterea de 10 petawaţi.
"Urmează ca în primăvara anului viitor, în prima parte a anului viitor, să fie fasciculul de zece petawaţi. Principalul scop al laserului îl reprezintă cercetările privind interacţia acestui fascicul puternic de lumină cu materia. Vorbim despre a zecea parte din puterea Soarelui concentrată într-o rază de lumină, forţa luminii este enormă. În primul rând este studiul acestui fenomen care probabil în univers există de crearea de particule accelerate, de radiaţii cosmice. Acesta este principalul scop. Şi concomitent cu înţelegerea acelor fenomene vor face studii de obţinere a fasciculelor accelerate de particule cu ajutorul laserului. În momentul acela, toate acceleratoarele clasice, fie că sunt ciclotroane, fie că sunt liniare, de genul celui de la Geneva, acceleratoare care au dimensiuni considerabile, vor fi înlocuite cu acceleratoare de dimensiunile unei camere", a explicat Zamfir.
Un sistem complex de 6 lasere
Laserul de la Măgurele este, practic, un sistem complex de șase lasere. Sistemul de lasere va dezvolta 10% din puterea Soarelui și va funcționa împreună cu un alt sistem unic la nivel mondial, un fascicul de raze gama de mare putere.
Întreaga structură, cu tot cu instalații, adică 100.000 de tone de beton, stă pe o platformă așezată pe un sistem format din peste 1.000 de piloni sprijiniți în arcuri și amortizoare. Asta pentru că întreaga structură nu are voie să miște mai mult de un micron, în caz de cutremur. Aceasta este cerința tehnică pentru a păstra alinierea fasciculului laser și a fasciculului gama. Soluția tehnică a construcției este românească.
Proeictul ELI-NP a început în anul 2013 și va fi complet finalizat în 2019. Costurile se ridică la 350 de milioane de euro, 20% din surse guvernamentale, restul fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană.
Se va studia posibilitatea deplasării cu viteza luminii
În anul 2010 a fost scoasă o carte albă a proiectului ELI-NP, în care au fost trecute peste 200 de experimente care urmează să se deruleze cu aceste echipamente unicat mondial. Unele se referă la cercetarea în domeniul medical, pentru combaterea cancerului, de exemplu, altele la cercetarea în domeniul spațial, respectiv producerea unor materiale rezistente la radiațiile cosmice, pentru protecția astronauților în drum spre Marte.
Există și experimente care țin de cercetarea fundamentală, deplasarea cu viteza luminii, adică warp 1, de exemplu.
O bucată de materie, de pildă de aluminiu, va fi pusă în punctul în care se întâlnesc fasciculele gama și laser. În acel spațiu se va crea un câmp electromagnetic uriaș, cum nu există în altă parte în Cosmosul cunoscut. Acestă forță uriașă va atrage cu viteza luminii electronii, de sarcină negativă, de pe nucleele atomilor de aluminiu și îi va deplasa pe un traseu prestabilit. Dar cum nucleul atomului este de sarcină pozitivă, el va fi atras, la rândul său, de electron. Astfel, bucata de aluminiu va străbate traseul determinat cu viteza luminii. Cel puțin așa sună teoria. Rămâne de văzut cum va fi.
