Principalele plângeri ale magistraților trimise lui Nicușor Dan: „Suntem ameninţaţi cu Inspecţia Judiciară” și „La CAB s-a instaurat frica”

Sinteza observațiilor trimise de magistrați către preşedintele Nicușor Dan

Până la data de 20 decembrie 2025, Administrația Prezidențială a consemnat primirea unui număr de 320 de emailuri, din care peste 135 au provenit de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.

În sinteza observaţiilor transmise de magistraţi şi alţi actori din sistemul judiciar privind funcţionarea justiţiei, independenţa magistraţilor şi mecanismele privind cariera magistraţilor sunt prezentate problemele transmise președintelui, în perioada 11 – 19 decembrie 2025, „în contextul: dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, declarațiilor publice ale unor magistrați, pozițiilor divergente exprimate la nivel instituțional în sistemul de justiție, luărilor de poziție din rândul societății civile și articolelor de presă”.

Plângeri ale magistraților

Administrația prezidențială susține că unele observații prezentate „cuprind percepții, evaluări și relatări care nu sunt dezvoltate complet și/sau probate în sine prin emailul ori atașamentele transmise”. De asemenea, altele „cuprind date suplimentare care, prin sine ori împreună cu elemente adiționale minimale, au un caracter verificabil”.

Administrația prezidențială remarcă, astfel, „observații de o gravitate ridicată”, care ar trebui „să fie tratate cu deosebită atenție, cu obligația de rezervă, dar și cu recomandarea aprofundării lor, extinderii dialogului și, acolo unde este cazul, sesizarea autorităților competente”. În acest sens, au fost redate mai multe citate din aceste sesizări: 

• „favoruri” prin delegări/detaşări, „colegiile de conducere practic nu mai există”, „preşedinţii/vicepreşedinţii/preşedinţii de secţie sunt mici dumnezei”; „acest mecanism (n.n. al delegărilor şi detaşărilor) este perceput ca un sistem de recompense (…) şi ca instrument de îndepărtare a unor judecători”.
• Sunt relatate inclusiv situaţii verificabile prin demersuri ulterioare, precum: „preşedinta Curţii de Apel Bucureşti a aprobat delegarea, deşi se afla în perioada de interdicţie şi în ciuda faptului că persoana respectivă avea dosare rămase în pronunţare şi instanţa de la care a plecat a rămas la un deficit de 60%. Aceasta nu este o situaţie singulară, în care Curtea de Apel Bucureşti trece peste interdicţiile celor admişi direct în magistratură de a se transfera la alte instanţe, aprobând delegări pe care le prelungeşte succesiv până la expirarea celor 3 ani, urmând ca atunci să li se soluţioneze favorabil cererile de transfer. Mecanismul cu delegarea este mai facil pentru ca este complet lipsit de transparenţă”,

De asemenea, sunt oferite „exemple concrete” de judecători detaşaţi la CSM de mai mulţi ani, promovări „dubioase” la CAB, numiri de şefi de secţie fără integrare anterioară.

„Suntem ameninţaţi cu inspecţia judiciară, cu sancţionarea de către CSM”

Au fost magistrați care au susținut că au primit mesaje de ameninţare.

Alte citate oferite președintelui României de magistrați și prezentate în sinteză: „Suntem ameninţaţi cu inspecţia judiciară, cu sancţionarea de către CSM”, „La CAB s-a instaurat frica”, „nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”, „candidaţii neagreaţi sunt descurajaţi sau eliminaţi”, „ne spun în şedinţă că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”, „raportul IJ semnalizează soarta candidatului”, „suntem în teroare”, „ni se oferă direcţii clare pe tipuri de dosare”, „şedinţe de supunere şi denigrare”, „ne spuneau că vor urma pedepse şi cercetări”, „totul funcţionează pe principiul recompensă şi pedeapsă”, „preşedintele instanţei (…) este pus în funcţie de (…) membru CSM (…) răspunde bine la comenzi (…)”.

„Orice urmă de nesupunere poate duce oricând la retragerea delegării”

Alte exemple de citate prezentate de Administrația Prezidențială:

• „Presiunea din interior este reală, iar mecanismele informale de influenţă funcţionează mult mai dur decât se vede din exterior”, „ai o cauză cu persoane influente te trezeşti că ţi se ia fără explicaţii şi ajunge la un parchet superior… iar după câteva luni afli că s-a clasat”, „Orice urmă de nesupunere poate duce oricând la retragerea delegării”;
• „Similar, poate fi amintită o relatare indirectă despre un apel telefonic atribuit unui membru CSM (nume indicat) către preşedintele unei instanţe, cu mesaj de tip condiţionare („dacă vei fi cuminte”) în cadrul unei proceduri vizând cariera magistratului”;
• „După comunicatul de presă au fost trimise mesaje printre noi. Mesaje de ameninţare. Să nu îndrăznim să ne solidarizăm sau să semnalăm ceva.”
• „IJ (n.n. Inspecţia Judiciară) generează temere în rândul magistraţilor şi nu este percepută ca o instituţie cu funcţie de autoreglare a sistemului judiciar, ci ca un mijloc de presiune atât asupra magistraţilor în ansamblu (mijloc de disuasiune), dar şi asupra magistraţilor incomozi.”, „IJ are imaginea unui instrument folosit în scopul reducerii la tăcere a celor care nu sunt de acord cu opinia asumată de către CSM.”, „realitatea din sistem semnalează imaginea unei inspecţii autoritare care inspiră teamă”;
• „evaluarea discreţionară a comisiei de evaluare constituite la nivelul curţii de apel”, „independenţa judecătorului poate fi ameninţată nu numai de factori din exterior, ci şi de ierarhia judiciară”;
• „să înţelegeţi că sub aparenţa legalităţii se întâmplă lucruri grave”.

Concluziile Administraţiei Prezidenţiale

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, percepţiile recurente, care au fost exprimate, converg spre semnalarea:

– „pierderii atractivității profesiei și, în special, a resursei umane prin pensionări ori demisii timpurii ale unor magistrați competenți, fără mecanisme eficiente de recuperare.

– unui climat instituțional caracterizat prin instalarea fricii și descurajarea exprimării critice în interiorul sistemului, coroborat cu opinia conform căreia accesul la funcții de conducere sau promovare este condiționat de conformare;

– abandonării unui sistem meritocratic, bazat pe profesionalism și responsabilitate, în detrimentul unui sistem bazat pe aprecieri și decizii subiective, netransparente și de conformare;

– utilizării unor mecanisme contrar scopului prevăzut de lege sau prin deturnarea de la acest scop, cu obiectivul de a fideliza, recompensa ori de a sancționa diferiți magistrați;

– menținerii unor vulnerabilități ale magistraților, cauzate de factori extrinseci lor (volumul de muncă, resursele umane și logistice – personal auxiliar, spații de lucru și echipamente), ca în cazul neconformării la unele decizii ori direcții ale conducerii să fie expuși la inițierea unei anchete disciplinare;

– unui rol al Inspecției Judiciare și comisiilor de evaluare ca instrumente de semnalizare negativă a magistraților „incomozi”, iar nu ca mecanisme de prevenire, îndrumare și corecție”.

Potrivit observaţiilor unor magistraţi, reacţia imediată la nivelul conducerii sistemului de justiţie este relevantă, iar aceasta se reflectă prin cel puţin trei direcţii principale de acţiune:

• Sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la judecătorul Beşu în mai puţin de 24 ore de la difuzarea investigaţiei jurnalistice;
• Admiterea unei cereri de recuzare a judecătoarei Moroşanu, cerere bazată pe opiniile exprimate de aceasta de susţinere a magistraţilor care au fost intervievaţi în investigaţia jurnalistică;
• Iniţierea unui apel public la dialog în rândul magistraţilor, dar nu prin consultări efective, ci prin convocări interne ale conducerilor instanţelor de a colecta „alte probleme”, mecanism perceput de unii dintre magistraţi ca o tentativă de disciplinare şi aliniere a judecătorilor în spatele conducerii, exploatând prudenţa şi teama acestora de consecinţe administrative.

„Pornind de la aceste premise, unele observaţii percep tăcerea majorităţii magistraţilor nu ca achiesare la starea existentă ori ca lipsă de opinie,  ci ca o strategie de autoprotecţie profesională, menită să evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei. Astfel, tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilităţi concrete şi cunoscute în sistem, precum restanţele în motivarea hotărârilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de muncă, aspiraţii de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept pârghii informale de control, care descurajează formele de exprimare critică”, se arată în sinteză. 

Nicușor Dan vrea să facă un referendum pentru magistrați

Nicușor Dan a afirmat că, în luna ianuarie 2026, imediat după sărbătorile de iarnă, va iniția un referendum în cadrul corpului magistraților, care să conțină o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

În plus, președintele a menționat că, bazat pe rezultatele acestui referendum, se vor continua discuțiile pe căi legislative sau CSM va fi dizolvat de urgență.

„Dacă vor spune în ansamblul lor că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative, dar dacă magistrații vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a declarat președintele.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro