Nicușor Dan a primit de la magistrați mai multe informații despre problemele din justiție. Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, sinteza sesizărilor trimise de aceștia, dar şi mai multe citate care arată atmosfera din sistem.
Cuprins:
Până la data de 20 decembrie 2025, Administrația Prezidențială a consemnat primirea unui număr de 320 de emailuri, din care peste 135 au provenit de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.
În sinteza observaţiilor transmise de magistraţi şi alţi actori din sistemul judiciar privind funcţionarea justiţiei, independenţa magistraţilor şi mecanismele privind cariera magistraţilor sunt prezentate problemele transmise președintelui, în perioada 11 – 19 decembrie 2025, „în contextul: dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, declarațiilor publice ale unor magistrați, pozițiilor divergente exprimate la nivel instituțional în sistemul de justiție, luărilor de poziție din rândul societății civile și articolelor de presă”.
Administrația prezidențială susține că unele observații prezentate „cuprind percepții, evaluări și relatări care nu sunt dezvoltate complet și/sau probate în sine prin emailul ori atașamentele transmise”. De asemenea, altele „cuprind date suplimentare care, prin sine ori împreună cu elemente adiționale minimale, au un caracter verificabil”.
Administrația prezidențială remarcă, astfel, „observații de o gravitate ridicată”, care ar trebui „să fie tratate cu deosebită atenție, cu obligația de rezervă, dar și cu recomandarea aprofundării lor, extinderii dialogului și, acolo unde este cazul, sesizarea autorităților competente”. În acest sens, au fost redate mai multe citate din aceste sesizări:
De asemenea, sunt oferite „exemple concrete” de judecători detaşaţi la CSM de mai mulţi ani, promovări „dubioase” la CAB, numiri de şefi de secţie fără integrare anterioară.
Au fost magistrați care au susținut că au primit mesaje de ameninţare.
Alte citate oferite președintelui României de magistrați și prezentate în sinteză: „Suntem ameninţaţi cu inspecţia judiciară, cu sancţionarea de către CSM”, „La CAB s-a instaurat frica”, „nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”, „candidaţii neagreaţi sunt descurajaţi sau eliminaţi”, „ne spun în şedinţă că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”, „raportul IJ semnalizează soarta candidatului”, „suntem în teroare”, „ni se oferă direcţii clare pe tipuri de dosare”, „şedinţe de supunere şi denigrare”, „ne spuneau că vor urma pedepse şi cercetări”, „totul funcţionează pe principiul recompensă şi pedeapsă”, „preşedintele instanţei (...) este pus în funcţie de (...) membru CSM (...) răspunde bine la comenzi (...)”.
Alte exemple de citate prezentate de Administrația Prezidențială:
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, percepţiile recurente, care au fost exprimate, converg spre semnalarea:
- „pierderii atractivității profesiei și, în special, a resursei umane prin pensionări ori demisii timpurii ale unor magistrați competenți, fără mecanisme eficiente de recuperare.
- unui climat instituțional caracterizat prin instalarea fricii și descurajarea exprimării critice în interiorul sistemului, coroborat cu opinia conform căreia accesul la funcții de conducere sau promovare este condiționat de conformare;
- abandonării unui sistem meritocratic, bazat pe profesionalism și responsabilitate, în detrimentul unui sistem bazat pe aprecieri și decizii subiective, netransparente și de conformare;
- utilizării unor mecanisme contrar scopului prevăzut de lege sau prin deturnarea de la acest scop, cu obiectivul de a fideliza, recompensa ori de a sancționa diferiți magistrați;
- menținerii unor vulnerabilități ale magistraților, cauzate de factori extrinseci lor (volumul de muncă, resursele umane și logistice – personal auxiliar, spații de lucru și echipamente), ca în cazul neconformării la unele decizii ori direcții ale conducerii să fie expuși la inițierea unei anchete disciplinare;
- unui rol al Inspecției Judiciare și comisiilor de evaluare ca instrumente de semnalizare negativă a magistraților „incomozi”, iar nu ca mecanisme de prevenire, îndrumare și corecție”.
Potrivit observaţiilor unor magistraţi, reacţia imediată la nivelul conducerii sistemului de justiţie este relevantă, iar aceasta se reflectă prin cel puţin trei direcţii principale de acţiune:
„Pornind de la aceste premise, unele observaţii percep tăcerea majorităţii magistraţilor nu ca achiesare la starea existentă ori ca lipsă de opinie, ci ca o strategie de autoprotecţie profesională, menită să evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei. Astfel, tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilităţi concrete şi cunoscute în sistem, precum restanţele în motivarea hotărârilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de muncă, aspiraţii de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept pârghii informale de control, care descurajează formele de exprimare critică”, se arată în sinteză.
Nicușor Dan a afirmat că, în luna ianuarie 2026, imediat după sărbătorile de iarnă, va iniția un referendum în cadrul corpului magistraților, care să conțină o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
În plus, președintele a menționat că, bazat pe rezultatele acestui referendum, se vor continua discuțiile pe căi legislative sau CSM va fi dizolvat de urgență.
„Dacă vor spune în ansamblul lor că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative, dar dacă magistrații vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a declarat președintele.