Principalele puncte urmărite prin proiectul rectificării bugetare: deficitul urcă la 8,4 % din PIB. Cine primește cei mai mulți bani

Aceasta reprezintă o creștere de 1,36 puncte procentuale față de nivelul aprobat inițial prin Legea bugetului de stat nr. 9/2025.

Au fost suplimentate creditele bugetare pentru mai multe ministere și instituții, printre care:

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +20,07 mld. lei (inclusiv 12,09 mld. lei pentru dobânzi și 6 mld. lei pentru proiecte finanțate prin PNRR);
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +5,52 mld. lei (pentru asistență socială și transferuri către bugetul asigurărilor sociale);
• Ministerul Dezvoltării: +2,47 mld. lei (pentru Programul Anghel Saligny și proiecte PNRR);
• Ministerul Agriculturii: +1,22 mld. lei;
• Ministerul Energiei: +1,19 mld. lei (pentru compensarea prețurilor la energie electrică și termică);
• Ministerul Mediului: +859,8 mil. lei;
• Ministerul Economiei: +416,9 mil. lei;
• Autoritatea Electorală Permanentă: +169 mil. lei (pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania prezidențială din 2025);
• Ministerul Educației: +140,5 mil. lei;
• SRI: +92,8 mil. lei;
• Ministerul Justiției: +85,9 mil. lei;
• ANSVSA: +70 mil. lei.

În același timp, au fost operate reduceri la alți ordonatori principali de credite:

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3,25 mld. lei;
• Ministerul Sănătății: -2,66 mld. lei (economii din proiecte PNRR și fonduri externe nerambursabile);
• Ministerul Transporturilor: -1,85 mld. lei;
• Ministerul Finanțelor: -668,3 mil. lei;
• Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 mil. lei;
• Secretariatul General al Guvernului: -146 mil. lei;
• STS: -127,6 mil. lei.

De asemenea, au fost majorate:

• sumele defalcate din TVA pentru finanțarea bugetelor locale (+502,1 mil. lei),
• sumele pentru cheltuieli descentralizate la nivel local (+209 mil. lei),
• bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+4,04 mld. lei la venituri și +3,4 mld. lei la cheltuieli).

Ministerul Finanțelor motivează rectificarea prin:

• evoluția execuției bugetare pe primele opt luni din 2025 (deficit de 86,36 mld. lei, adică 4,54% din PIB);
• necesitatea acoperirii cheltuielilor obligatorii;
• finanțarea proiectelor din Programul Anghel Saligny;
• corelarea cu evoluțiile macroeconomice;
• asigurarea fondurilor pentru compensarea facturilor la energie și sprijinirea consumatorilor casnici.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis pe Facebook că rectificarea este „un act de responsabilitate” menit să garanteze că statul își respectă obligațiile „corect și la timp”, în contextul unor provocări economice majore.

Alexandru Nazare a explicat ce urmăreşte proiectul rectificării bugetare:

• să protejăm cetăţenii – garantăm plata pensiilor, alocaţiilor, indemnizaţiilor de sănătate şi sprijinului social pentru românii vulnerabili
• să asigurăm funcţionarea instituţiilor publice: şcoli, spitale, autorităţi locale – fără această rectificare, multe dintre ele ar fi ajuns în dificultate până la final de an
• să menţinem încrederea partenerilor europeni şi internaţionali în capacitatea României de a lua decizii fiscal – bugetare responsabile

„Menţinem totodatǎ investiţiile publice la un nivel record – peste 150 de miliarde de lei – în infrastructură, educaţie, sănătate şi energie. Sunt investiţii care susţin în continuare creşterea economică şi locurile de muncă”, a mai transmis Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, „în condiţiile în care creşterea economică estimată la începutul anului nu s-a confirmat, iar inflaţia a rămas ridicată”, recrificarea asigură că deficitul este stabilizat la 8.4%.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE