Prințesa de 29 de ani și Kei Komuro, și-au anunțat logodna în 2017. Atunci, presa niponă scria despre partenerul prințesei că este un iubitor al oceanului, știe să schieze, cântă la vioară și gătește.
În anul care a urmat, cuplul a anunțat că amână nunta, pentru că ar fi avut nevoie de mai mult timp pentru a-și planifica viitorul împreună.
Conform legii japoneze vechi de secole, căsătoria dintre un membru al familiei regale și un om de rând implică renunțarea la statutul regal și la toate beneficiile ce rezultă din această poziție.
Cei care renunță însă la statutul regal au dreptul la o compensație unică în bani, concepută pentru a asigura „menținerea unei vieți demne” şi după îndepărtarea de familie.
Mako a afirmat că preferă să refuze banii, în urma criticilor apărute în presă privind această căsătorie și a numeroaselor controverse stârnite de logodnicul ei. Guvernul mai trebuie să aprobe decizia.
Presa japoneză a spus că data nunții ar putea fi anunțată în octombrie.
O sursă media din Japonia l-a urmărit recent Komuro în New York. A fost pozat într-o ținută lejeră, cu părul lung și prins în coadă de cal, aspecte care au stârnit revolta japonezilor pe rețelele sociale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_818a29c4469427abe51bb81660eba3b8.jpg)
Presa mai spune că cei doi intenționează să locuiască în Statele Unite.
Prințesa Mako și Kei Komuro au studiat amândoi la Universitatea Internațională Creștină din Tokyo și s-au cunoscut într-un restaurant din Tokyo.
Tatăl prințesei Mako este al doilea fiu al împăratului Akihito, fiind al doilea în ordinea succesiunii la tron, după prințul Naruhito, iar fratele ei este al treilea. Femeile nu pot urca pe tronul Japoniei, prin urmare prințesa Mako nu este prinsă în linia succesorală, iar odată ce se căsătorește, își pierde statutul de membru al casei imperiale și devine om de rând.
Foto: Profimedia
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_e7a618dd572a59ab924f27e2591267f8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_49559308aea6d58e4222c1b09dae403c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea2b9baa8283de75716d625a76ad5390.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_a2e8653b7650c7b08c0ef18581f1940c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_4c04f936ca9deec5140d5ac49d21fa80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_0a6297d40f73e49efc9febb8f03319bc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_e20455f06bd7edf0515145e6c12fd779.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_84dd5b556afe0f97b122f444fa2ef0a0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_de8b00efb78c04f0abe2ec74742d53fe.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.