Instanța a stabilit un nou termen de judecată pentru data de 4 septembrie 2026, după ce în lunile de primăvară și vară judecata pe fond a fost practic blocată prin aprobarea unor expertize tehnice și financiar-contabile, dar și prin invocarea repetată a lipsei de apărare.

Miza acestei întârzieri este uriașă: faptele anchetate de procurorii anticorupție, care vizează un prejudiciu de aproximativ 7 milioane de euro din bani publici, se apropie cu pași repezi de termenul de prescripție.

Expertizele tehnice suspendă judecata pe fond

Ritmul examinării dosarului a încetinit considerabil în prima jumătate a acestui an. După ce pronunțarea asupra probatoriului a fost amânată succesiv în ședințele din 5 mai și 19 mai 2026, magistrații au admis, pe 25 mai, cererea formulată de Silviu Gheorghe și de alți doi inculpați – fostul director executiv Vlad Constantin și funcționarul Ștefan Bogdan Ionel.

Instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice în construcții și instalații, alături de o expertiză financiar-contabilă.

Experții au misiunea de a evalua o infrastructură care, potrivit rechizitoriului DNA, nu a fost construită niciodată: o stație de epurare în Cartierul Ferme, la nord de Aeroportul Otopeni, împreună cu rețeaua de canalizare aferentă.

Ulterior acestei decizii, termenele din 29 mai, 12 iunie și 11 august au adus doar noi amânări formale pentru administrarea probelor, amânând dezbaterile reale până în toamnă.

Strategia vine după ce, în perioada iernii, procesul a fost blocate de trei ori consecutiv prin invocarea lipsei avocaților.

Dezastrul ecologic provocat de o stație de epurare fictivă

Acuzațiile DNA arată că primarul Silviu Gheorghe a aprobat plăți ilegale în formă continuată între anii 2011 și 2017 către o companie controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.

Deși facturile au fost decontate integral din bugetul local, lucrările la stația de epurare nu au fost realizate.

Consecințele acestei deturnări de fonduri se răsfrâng direct asupra mediului și populației. În lipsa stației promise, apele uzate din Otopeni ajung necurățate direct în Râul Pasărea, canalizate printr-o stație veche și subdimensionată.

Poluarea constantă afectează pânza freatică din nordul Capitalei și comunitățile din aval, cum ar fi localitățile Tunari și Ștefăneștii de Jos, unde rapoartele de mediu indică depășiri de sute de procente ale limitelor legale de poluare.

Paradoxul din administrație și cursa contracronometru cu prescripția

Procesul scoate la iveală și o anomalie administrativă. Primăria Orașului Otopeni figurează în dosar ca parte civilă pentru recuperarea prejudiciului de 7 milioane de euro.

Însă juriștii care ar trebui să susțină această cerere se află în subordinea directă a primarului inculpat, Silviu Gheorghe, aflat la al optulea mandat consecutiv. Administrația locală a evitat până acum să precizeze instanței suma exactă pe care o revendică.

Singura garanție provizorie rămâne decizia Curții de Apel București, care a redefinit sechestrul asigurător pe averile inculpaților până la concurența sumei de 7 milioane de euro.

Cu toate acestea, la patru ani de la descinderile din septembrie 2022, dosarul riscă să rămână fără o finalitate penală.

Surse judiciare au susținut pentru Buletin de București anul 2027 ca orizont limită pentru prescrierea faptelor, timp în care expertizele tehnice abia ordonate ar putea consuma ultimele luni în care inculpații mai pot fi trași la răspundere.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.