UPDATE 20:24 După terminarea depunerii jurământului de învestitură al noului Cabinet, președintele Klaus Iohannis a declarat: „Domnule prim-ministru, onorați membri ai Guvernului, vă felicit și vă doresc mult succes și multă energie și ambiție pentru realizarea tuturor obiectivelor și proiectelor pe care vi le-ați propus prin programul de guvernare”.
„Noul Parlament, noul Guvern, împreună cu mine, cu toate autoritățile statului, vom face ce am promis. Vom face reformele, vom repune economia pe picioare, vom face schimbări semnificative. Toate, în beneficiul cetățeanului. Acum vă spun sincer, la treabă!”, a adăugat șeful statului.
UPDATE 20:23 După 19 minute, cei 21 de membri ai Guvernului condus de Florin Cîțu, adică 18 miniștri, un premier și doi vicepremieri, au terminat depunerea jurământului de învestitură
UPDATE 20:04 Premierul Florin Cîțu a depus primul jurământul, în calitate de prim-ministru.
UPDATE 20:00 A început ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a membrilor Guvernului, la Palatul Cotroceni.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 5UPDATE 19:25 Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență:
- Florin Cîțu – prim-ministru;
- Dan Barna – viceprim-ministru;
- Kelemen Hunor – viceprim-ministru;
- Alexandru Nazare – ministrul finanțelor;
- Lucian Bode – ministrul afacerilor interne;
- Bogdan Aurescu – ministrul afacerilor externe;
- Stelian Ion – ministrul justiției;
- Nicolae Ciucă – ministrul apărării naționale;
- Claudiu Năsui – ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului;
- Virgil Popescu – ministrul energiei;
- Cătălin Drulă – ministrul transporturilor și infrastructurii;
- Adrian Oros – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale;
- Tánczos Barna – ministrul mediului, apelor și pădurilor;
- Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației;
- Cristian Ghinea – ministrul investițiilor și proiectelor europene;
- Raluca Turcan – ministrul muncii și protecției sociale;
- Vlad Voiculescu – ministrul sănătății;
- Sorin Cîmpeanu – ministrul educației;
- Ciprian Teleman – ministrul cercetării, inovării și digitalizării;
- Bogdan Gheorghiu – ministrul culturii;
- Novák Carol-Eduard – ministrul tineretului și sportului.
UPDATE: 19:17: Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, a făcut primele declarații după votul din Parlament.
„În urma alegerilor din 6 decembrie PNL a avut o decizie clară de a se implica în negocieri pentru formarea unei coaliții responsabilă și capabilă să dea cele mai potrivite răspunsuri pentru multiplele crize cu care se confruntă România.
Ludovic Orban a vorbit și despre tensiunile apărute în coaliția de guvernare.
„Azi Parlamentul României a învestit Guvernul cred că acesta este cel mai important lucru. Parlamentarii celor trei formațiuni politice și parlamentarii din grupul minorităților naționale au avut încredere în acest Guvern. Asta este vestea zilelei de azi. Un Guvern cu puteri depline va putea lua deciziile necesare”, a mai explicat Ludovic Orban
UPDATE: 19:10: „România a votat. România are un premier, are un Guvern de profesioniști care este susținut de coaliția de dreapta. România trece printr-o perioadă dificilă, am fost în Guvern anul trecut și știu care sunt provocările, știu cum să mergem mai departe”, a declarat Florin Cîțu după votul din Parlament.
Premierul desemnat Florin Cîţu a declarat, întrebat cum vede afirmaţiile lui Dacian Cioloş în care îl critică pe Sorin Cîmpeanu, propus ministru al Educaţiei, că în coaliţia de guvernare există înţelegerea de a nu comenta asupra candidaţilor celorlalte formaţiuni politice.
„Eu ştiu că în coaliţie avem o înţelegere de a nu a comenta, şi nu am văzut declaraţiile, de a nu comenta asupra candidaţilor altor formaţiuni politice. Aceasta este ceea ce pot să spun acum”, a răspuns Florin Cîţu.
UPDATE: 18:42: După aflarea rezultatelor, Florin Cîțu a vorbit de la tribuna parlamentului.
„Mulțumesc coaliției de centru dreapta și tuturor care au votat acest guvern, le mulțumesc românilor care au susținut această coaliție și de a ne ajuta să ajunem azi în Parlamentul României. Sunt conșteint de responsabilitatea pe care mi-au acordat-o”, a declarat el.
La ora 20:00, premierul și miniștrii vor depune jurământul la Palatul Cotroceni. De asemenea, prima reuniune a Gvernului va avea loc tot în această seară, la ora 21:30.
UPDATE:18:38: Guvernul Cîțu a trecut: din cei 455 de parlamentari, au votat 446. Astfel, au fost 260 care au votat învestirea Guvernului Cîțu și 186 care au votat împotrivă.
UPDATE:18:23: Votul s-a încheiat. „Îi invit pe membrii Birourilor Permanente ale celor două Camere să se întrunească la sala de ședințe a Biroului Permanent al Camerei Deputaților pentru verificarea și numărarea voturilor exprimate. Se reiau declarațiile după constatarea voturilor membrilor Camerei Deputaților și Senatului României”, a anunțat Ludovic Orban.
UPDATE: 18:06: Deputații au votat, iar acum urmează senatorii. Votul este secret cu bile şi se acordă atât pentru programul de guvernare, cât şi pentru lista miniştrilor.
„Domnul președinte Orban vă rog să votați, altfel terminăm cu Camera Deputaților și nu veți mai vota, avem observație de la AUR. Camera deputaților a încheiat. ” , secretarul Camerei deputaților.
UPDATE 17:33: Votul pentru învestirea Guvernului Cîțu a început. „Numărul minim necesar este de 228 de voturi. Votul este secret. Începem votarea. Am rugămintea să respectați regulile de distanțare și protecție sanitară”, a declarat Ludovic Orban.
UPDATE:17:30: Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, explică procedura de vot.
UPDATE: 17:28: Florin Cîțu, premierul desemnat de PNL, USR-PLUS și UDMR a Ținut din nou un discurs de la tribuna Parlamentului
„Sunteți terminați că mai sunt încă aici? Sunteți speriați? Vă mai sperie o guvernare Cîțu, nu-i așa? Am văzut multe în Parlament în ultimii patru ani de zile, dar tupeu la limita nesimțirii cum am văzut azi mai rar. Auzi, tupeu după câteva zile de când ai fost învestit să vii cu Ordonanța 13 și să scoți oamenii în stradă și să ai tupeu să vii în Parlamentul României?”, a declarat Florin Cîțu.
UPDATE 17:25: Alfred Simonis, liderul deputaților PSD, a afirmat: „A fost un simulacru de audieri. Fără precedent. Domnule Ludovic Cîțu, n-ați fugit încă? Ce rol aveți în acest Guvern? Clipiți și vă salvăm noi”.
UPDATE: 17:20: Alexandru Rafila din partea PSD a criticat măsurile din programul de guvernare care vizează domeniul Sănătății.
„Programul pentru Sănătate e doar o compilație, el nu răspunde unei strategii și unor pași care trebuie făcuți, iar acest program nu reușește să ne ofere o perspectivă asupra controlului pandemiei. (…) Noi vrem să colaborăm cu ministrul, dar acest lucru se poate face numai cu bună credință. La audieri, domnul Voiculescu nu a răspuns la întrebările noastre”, a explicat Alexandru Rafila.
UPDATE:17:10: Claudiu Târziu, co-președintele AUR a criticat modul în care s-au făcut audierile din comisiile parlamentare și a anunțat că parlamentarii AUR vor ataca la CCR învestirea Guvernului.
„Audierile au fost formale, grăbite, dar au fost voci triumfaliste din partea arcului guvernamental. Eu i-aș sfătui pe aceștia să mai aștepte nițel, să nu se bucure prea devreme. AUR va sesiza CCR pentru că, formal, nu au fost întrunite procedurile legale pentru învestirea acestui Guvern. Vă rog să așteptați decizia Curții Constituționale. Vă urez cădere ușoară”, a declarat Claudiu Târziu.
Gabriela Firea din partea PSD a criticat faptul că în viitorul Executiv sunt prea puține femei.
„În banca Guvernului există doar o doamnă. Nu cred că e o notă foarte bună pentru trei partide care au un discurs pro-european. Sunt convinsă că în cele trei partide erau doamne bine pregătite. Domnii de dreapta se consideră însă tenori ai politicii. Vom vedea cât falsează la guvernare”, a fost mesajul Gabrielei Firea.
UPDATE: 16:45: Marcel Ciolacu, președintele PSD, a anunțat că nu va vota Guvernul Cîțu.
„De două săptămâni românii vă privesc siderați cum vă sfâșiați între voi pentru scaunele voastre, pentru bani și pentru putere. De aceea v-ați pus un premier de paie. Să nu vă încurce planurile. Cred că până și mocheta din birou v-au ales-o ei, domnule Cîțu. Ați venit azi în Parlament cu 3 liste de interese. Nu cu un guvern care să scoată România din criza sanitară sau să rezolve criza economică. Nu aveți nicio soluție, nicio măsură, nicio reformă. Ați venit doar să prăduiți cât de mult puteți. Să privtizați sănătate, să vindeți companiile românești. Acest guvern este deja născut mort. Știți că veți pleca foarte repede și de aici disperarea voastră să vă puneți pe funcții. Sunteți o rușine națională”, a fost mesajul transmis de Marcel Ciolacu.
De asemenea, Varujan Pambuccian, președintele grupului minorităților, a anunțat că nu va vota Guvernul Cîțu.
UPDATE: 15:57: „De astăzi România va avea premier și Guvern cu puteri depline. Vreau să vă asigur de la început pe toți că nu am să înșel încrederea cu care voi fi învestit de dumneavoastră prin intermediul Parlamentului. Atât eu, cât și echipa mea vom face tot ce ne stă în putință pentru a trece cât mai repede de criza din Sănătate și să repunem Economia pe picioare”, a declarat Florin Cîțu de la tribuna Parlamentului.
UPDATE 15:43: Premierul desemnat Florin Cîțu a fost primit cu aplauze, dar și cu huiduieli în momentul în care a fost prezentat de Ludovic Orban. „Suntem în Parlamentul României și vă solicit să fim civilizați, iar cei care huiduie să se ducă pe stadion”, le-a transmis Ludovic Orban parlamentarilor din sală.
UPDATE: 15:33: Ședința plenului a început după o întârziere de 30 de minute. Ședința a fost deschisă de Ludovic Orban care a anunțat că sunt 363 de parlamentari care și-au înregistrat prezența. Votul în plen este programat la ora 16:00.
UPDATE: 15:10: Guvernul care ar putea fi condus de premierul desemnat Florin Cîţu ar putea fi învestit, miercuri, prin votul plenului reunit al Parlamentului. Plenul reunit a fost convocat la ora 15.00 pentru votul de învestire, iar votul este secret, cu bile. Guvernul Cîțu are nevoie de 233 de voturi pentru a trece de Parlament. După votul de învestitură, miniștrii vor depune jurământul, la Palatul Cotroceni.
Audierile miniștrilor au început la ora 11:00 și s-au finalizat la ora 14:00. Toți cei 18 miniștri propuși în Guvernul Cîțu au primit avize pozitive în comisiile parlamentare, în urma unor audieri pe repede înainte.
Audieri miniștri desemnați – Guvernul Cîțu:
La ora 14:40, audierile s-au terminat.
- Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării – 18 voturi „pentru”, 13 „împotrivă”
- Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă
- Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri
- Lucian Bode, Ministerul de Interne – 20 de voturi pentru, 10 impotriva
- Stelian Ion, Ministerul Justiției – 41 de voturi „pentru” și 26 „împotrivă”
- Virgil Popescu, Ministerul Energiei – 31 de voturi „pentru” și 18 ”împotrivă”
- Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi „împotrivă”
- Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru, 12 voturi împotrivă
- Cseke Attila – Dezvoltare Regională – 21 voturi pentru, 13 voturi impotrivă
- Claudiu Năsui – Ministerul Economiei – 26 voturi pentru, 16 voturi impotriva
- Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor – 18 voturi pentru, 13 voturi impotriva
- Tancsoz Barna, Ministerul Mediului – 22 voturi pentru, 17 voturi impotriva
- Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii – 20 voturi pentru, 5 impotriva, 5 abtineri
- Eduard Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru, 1 impotriva
- Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, 9 impotriva, 3 abtineri
- Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru, 4 impotriva
- Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru, 10 impotriva
- Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru, 12 impotriva
UPDATE. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a anunţat că audierile miniştrilor vor avea loc între orele 11:00 şi 14:00, iar plenul se va reuni la ora 15:00 pentru învestirea Guvernului Cîţu.
Premierul desemnat, Florin Cîţu, a depus la Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului programul de guvernare şi lista miniştrilor cabinetului, a anunţat PNL.
Lista membrilor Guvernului:
- Florin Cîţu (PNL) – prim-ministru
- Dan Barna (USR-PLUS) – viceprim-ministru
- Kelemen Hunor (UDMR) – viceprim-ministru
- Nicolae Ciucă (PNL) – Ministerul Apărării Naţionale
- Bogdan Aurescu (PNL) – Ministerul Afacerilor Externe
- Alexandru Nazare (PNL) – Ministerul Finanţelor Publice
- Lucian Bode (PNL) – Ministerul de Interne
- Sorin Cîmpeanu (PNL) – Ministerul Educaţiei Naţionale
- Virgil Popescu (PNL) – Ministerul Energiei
- Adrian Oros (PNL) – Ministerul Agriculturii
- Bogdan Gheorghiu (PNL) – Ministerul Culturii
- Raluca Turcan (PNL) – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale
- Cătălin Drulă (USR-PLUS) – Ministerul Transporturilor
- Claudiu Năsui (USR-PLUS) – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului
- Stelian Ion (USR-PLUS) – Ministerul Justiţiei
- Cristian Ghinea (USR-PLUS) – Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
- Vlad Voiculescu (USR-PLUS) – Ministerul Sănătăţii
- Ciprian Teleman (USR-PLUS) – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării
- Cseke Attila (UDMR) – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
- Tanczos Barna (UDMR) – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
- Eduard Novak (UDMR) – Ministerul Tineretului şi Sportului
Programul de guvernare 2020-2024 al alianţei PNL-USR-PLUS-UDMR
Priorități în domeniul Finanțelor:
În Programul de guvernare cu care guvernul Cîțu se prezintă miercuri în fața Parlamentului, la capitolul Finanțe, Executivul are ca priorități generale printre altele:
– consolidarea fiscală, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice; mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar;
– ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului;
– pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro).
„Nu vom introduce impozite și taxe noi”
În document, Guvernul se angajează să nu mărească impozitele și să introducă taxe noi.
Coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor
Programul de guvernare al PNL-USR-PLUS-UDMR:
Mai mult, Guvernul vrea să elaboreze „un studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim”.
– reformarea ANAF
– atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024.
Fonduri europene:
„În perioada 2021-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare”.
Finalizarea Planului Național de Relansare și Reziliență
Guvernul își propune finalizarea elaborării PNRR în urma dezbaterilor publice și interguvernamentale și a consultărilor cu Comisia Europeană și Administrația Prezidențială și actualizarea acestuia cu observațiile primite. În elaborarea documentului final se va ține cont de gradul de maturitate al proiectelor eligibile.
Totodată, în urma acordului politic final între Consiliul European și Parlamentul European, PNRR va avea șase piloni: tranziție verde; transformare digitală; creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziune socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.
Energie: deblocarea exploatării zăcămintelor din Marea Neagră
- Implementarea de măsuri în vederea asigurării securității energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- • Promovarea de investiții în domeniul energetic în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România – SUA;
- • Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră
Mediu
- Plantarea a 220 milioane puieți forestieri în perioada 2021-2024 – echivalentul a aproximativ 50.000 ha, dar nu mai puțin de 55 milioane puieți/an. Accentul se va pune pe împăduriri în afara fondului forestier național și extinderea acestuia, prin împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere de protecție. Bugetul alocat este de 650 de milioane de Euro;
- combaterea tăierilor ilegale de pădure și a altor practici nelegale din sistemul silvic prin: îmbunătățirea continuă a sistemului de monitorizare SUMAL – sistemul informatic de urmărire a trasabilității materialului lemnos, principalul instrument în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure;
- Reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025;
Transport și Infrastructură
- 1000 de km de autostrăzi și drumuri express
- reabilitarea de căi ferate și creșterea vitezei trenurilor
- Creșterea capacității de transport a CFR. Creșterea parcului de vagoane reprezintă o prioritate permanentă, pentru a răspunde cerințelor de trafic și confort.
- creșterea digitalizării achiziției de bilete de tren
- achiziții de noi trenuri
- modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale (Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc);
- Eficientizarea companiei TAROM, pin selectarea unui management performant și implementarea planului de restructurare elaborat pentru perioada 2021-2025;
- extinderea magistralelor de metrou din București
- metrou în Cluj Napoca
Ministerul Dezvoltării – ploaie de promisiuni
- • 2.500 de creșe, grădinițe și școli (construcții noi și reabilitări),
- • 40 campusuri școlare (școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină),
- • 30 cămine studențești (10.000 locuri de cazare
- • 8 centre universitare – reabilitare
- • 40 tabere școlare
- • 40 centre de excelență, informare și documentare pentru copii (construire),
- • 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național
- 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
- 110 spitale municipale și orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
- 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire
- 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri),
- 8 bazine olimpice
- 5 patinoare artificiale pentru competiții
- 12 complexuri sportive, capacitate între 3.000-30.000 locuri, cu 3,5 miliarde de Lei
- 250 săli de sport școlare
- 45 bazine didactice de înot
- 400 baze sportive
- 10 centre sportive de performanță pentru sporturi olimpice (săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical) – construire,
- 10 000 de unități locative pentru specialiști, pentru o investiție de 2 miliarde de Lei;
- 5000 unități locative pentru tineri, destinate închirierii, cu o valoare de 1 miliard de Lei.
- 10 000 de locuinte de necesitate, pentru o investitie de 2 miliarde de lei
- Reabilitarea a 2.000 de clădiri
- reabilitarea clădirilor cu risc seismic ridicat: 300 de imobile la nivel național
Agricultură
- Investiții în modernizarea, restructurarea şi creșterea competitivității fermelor, cu accent pe fermele de familie; • Instalarea tinerilor fermieri; • Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar;
Muncă
- Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024;
- aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie și va continua să majoreze anual valoarea punctului de pensie pentru a acoperi 100% rata inflației și minim 58,5% din rata de creștere a salariului mediu brut pe economie
Sănătate
- Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB;
- Investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici
- Investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major
- Vouchere pentru femeile însărcinate, care să le asigure accesul la vitamine, hrana necesară fătului, gratuitate la transport în comun pe durata sarcinii în baza unei adeverințe medicale, monitorizarea efectuării setului de analize gratuite, vizite de consiliere la domiciliu de la asistenți medicali comunitari/ medic pediatru, în primele luni de viață ale copilului;
Educație
- Digitalizarea procesului educațional și interconectarea bazelor de date
- Alocarea a 6% din PNRR pentru educație;
- Educația timpurie: Acces pentru toți copiii în creșe și grădinițe 2. Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât să crească rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani;
- Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025;
- Deducerea parțială a investiției din impozitele plătite de către companiile cu peste 100 de angajați pentru a le încuraja să construiască grădinițe și creșe;
- Generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”
- aplicarea prevederilor Legii educației naționale în privința predării limbii române pentru elevi care studiază în limbile minorităților naționale;
Tineret și Sport
- Asigurarea tuturor condițiilor de pregătire și concurs pentru loturile care s-au calificat sau se află în curs de calificare la Jocurile Olimpice de la Tokyo;
- Coordonarea eforturilor administrației publice centrale și locale pentru desfășurarea în bune condiții a meciurilor din cadrul Turneului Final al Campionatului European de Fotbal Euro 2020, care ar putea fi găzduite de București în iunie 2021, în funcție de contextul pandemic;
- Continuarea programului de vouchere pentru echipament sportiv și extinderea lui de la 30.000 de beneficiari la 100.000;
- Realizarea Programului National „Generația 28”, pentru atragerea și pregătirea pentru sportul de performanță a 60.000 de copii și tineri pe an
- nouă Sală Polivalentă și un nou patinoar în București, care să corespundă normelor internaționale în domeniu și să permită organizarea competițiilor de anvergură;
Cultură
- bugetul Ministerului Culturii va crește anual, astfel încât să atingă pragul de 1% din PIB până în anul 2024.
- înscrierea în lista UNESCO a Granițelor Imperiului Roman din România
- Continuarea și finanțarea Programului de cercetare a Cetăților Dacice din Munţii Orăştiei
- Eficientizarea colectării taxei Timbrul Monumentelor Istorice
- Continuarea campaniei de achiziție de artă contemporană și transformarea acesteia într-un program permanent al Ministerului Culturii.
- Consolidarea, restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie a României din București.
- Refacerea și modernizarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova
- adoptarea legii privind statutul minorităților naționale, conform articolului 73, alin. (3), litera r) din Constituția României;
Justiție
- Fără penali în funcții publice
- Susținem desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție
- Renunțarea la creșterea numărului de judecători din completurile de apel și contestație
- eliminărea schemei de pensionare anticipată a magistraților.
- o reformă a Inspecției Judiciare
- modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT prin diminuarea factorului politic și creșterea rolului CSM în această procedură
- înființarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General pentru infracțiunile de mediu
Interne
- Adoptarea unei noi Strategii naționale de ordine și siguranță publică
- Dezvoltarea capacității MAI de poliție aeriană
- Transformarea digitală a unor servicii publice și activității interne a structurilor MAI
Apărare
- În cadrul NATO, rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în context NATO pentru finanţarea apărării (minim 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare);
- consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în operaţiile şi misiunile militare şi civile ale Uniunii Europene, prin participarea la misiuni de monitorizare şi gestionare a crizelor din 247 zonele de interes pentru România, în funcţie şi de alte angajamente asumate în plan internaţional;
- intensificarea dialogului politicomilitar în cadrul parteneriatului strategic cu SUA, în perspectiva consolidării palierului strategic.
- demararea contractului Corvete multifuncționale și monitorizarea îndeplinirii obligațiilor offset asumate de furnizorul străin; •
- contractarea celui deal treilea sistem HIMARS în cadrul programului de înzestrare Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare;
- contractarea a 6 sisteme radar de contrabaterie AN/TPQ53 în cadrul programului de înzestrare Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare;
- derularea procedurii de achiziție pentru Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML);
- derularea contractului multianual pentru „Revitalizarea și modernizarea aeronavelor IAR-99
Afaceri Externe
- Un nou sistem de guvernanță pentru Diaspora, o reprezentare adecvată și o administrație în linie cu realitatea
- mărirea numărului de parlamentari pentru românii care trăiesc în diaspora;
- Registrul Digital și o Carte de Identitate pentru Diaspora
- Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
- Creșterea rolului României în NATO
- Creșterea rolului României în UE
Klaus Iohannis l-a desemnat pe liberalul Florin Cîţu candidat pentru funcţia de prim-ministru. El este propunerea de premier a coaliţiei formate din PNL, USR-PLUS şi UDMR.
Conform Constituţiei, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.