Psihologul Libertatea: “Protestatarii tineri din marile oraşe devin o contrapondere socială egală la votanţii de conjunctură de la sate”

„PSD, ciuma rosie!” sau „DNA, să vină să vă ia!” sunt doar două dintre scandările care s-au auzit pentru a treia oară la Bucureşti în cadrul unor proteste de amploare ale tinerilor. Prima dată s-au auzit după dezastrul de la Colectiv din 30 octombrie 2015. Atunci, premierul Victor Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi-au pierdut funcţiile în stat. A doua oară s-au auzit în februarie 2017, când guvernul Grindeanu dăduse, la ceas de seară, Ordonanţa 13 şi un proiect de lege privind amnistia şi graţierea. Ordonanţa 13 modifica, la acea vreme, „de urgenţă” Codul Penal la mai multe capitole: favorizarea făptuitorului, abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, conflictul de interese, achitarea în caz de prescripţie, denunţul şi altele. Ordonanţa a fost abogată în urma protestelor masive. A treia oară s-au auzit pe 5 noiembrie 2017, când tinerii au ieşit iar în stradă penteru a protesta contra modificărilor legilor justiţiei, în care, printre altele, preşedintele este implicat în numirea procurorilor şefi, dar nu şi în revocarea lor, iar o Direcţie specială va fi înfiinţată pentru anchetarea magistraţilor. Strada, reprezentată de tineri, începe să aibă o influenţă din ce în ce mai mare în România. Sunt ei manipulaţi? Sunt aceste ieşiri spontane sau generate politic? Ar trebui ca mulţimea să aibă atâta putere?

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

Psihologia  protestatarilor

Din punct de vedere social, protestatarii contra PSD sunt în principal tineri, majoritatea corporatişti sau mici antreprenori. Au studii superioare şi un venit lunar peste medie, care le permite să nu fie impresionaţi de promisiuni de creşteri salariale minore. Au la dispoziţie comunicarea virtuală şi Facebook. Aceste instrumente virtuale ajută foarte mult la oraganizarea prin contagiune (adică unul se influenţează pe celalalt) a ieşirii la protest. Prin contagiune a câştigat si Klaus Iohannis alegerile contra lui Victor Ponta. Din perspectivă psiho-sociologică, protestatarii tineri din marile oraşe devin o contrapondere egală la votanţii de conjunctură de la sate, cei care se hotărăsc cu cine votează în ultimele zile înaintea alegerilor, în funcţie de promisiunile şi beneficiile primite cadou pe moment. Tinerii au prins gustul implicării în viaţa politică după dezastrul de la Colectiv. Atunci şi-au conştientizat puterea de a schimba. Până atunci nu aveau nicio tangenţă cu managementul de stat, nu mergeau la vot, nu conta cine îi reprezintă. De aceea, scrutinele erau decise de marile mase de alegători de la sate care votau după cum bătea vântul. Acum, tinerii s-au dovedit a fi o forţă aproape egală ca şi impact social cu cei de la sate iar balanţa susţinătorilor puterii şi opoziţiei se echilibrează. Tinerii protestatari mai au o caracteristică specială: pot schimba decizii politice pe moment, şi nu doar inerţial, ca restul românilor. La tinerii de la oraşe, se observă, din punct de vedere psihologic, o implicare afectivă, emoţională în protestele lor. Unii dintre ei sunt acuzaţi  că nici nu ştiu în detaliu motivele pentru care protestează sau legile punctuale contra cărora se plasează, ci doar ştiu că sunt contra PSD întocmai comportamentul celor care îl votau şi îl iubeau pe Ion Iliescu, deşi nu ştiau nimic concret despre el. Reporterii pun adesea întrebarea “De ce protestaţi?”, iar pe moment protestatarii îşi găsesc greu cuvintele. Unii pentru că nu ştiu răspunsul în detaliu, alţii pentru că ar fi prea multe de spus. Din punct de vedere psihologic, pentru a înlătura orice suspiciune de manipulare, protestatarii ar trebui să se pregătească de o asemenea întrebare, să studieze în detalii fine acţiunile guvernului, să citească atent legile contra cărora protestează şi astfel nu vor mai fi prinşi nepregătiţi.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Varianta PSD: „ Tinerii sunt manipulaţi”

Reprezentanţii PSD cât şi susţinătorii acestoara susţin că tinerii nu sunt decât o unealtă în mâna opoziţiei, nişte pioni de pe tabla de sah, care strigă după cum dictează piesele mai importante. Din punct de vedere psihologic, oamenii politici au o mare fascinaţie spre a influenţa mari mase de oameni, puterea peste cei de la sate cu educaţie sumară iar opoziţia pe cei de la oraşe cu studii superioare. Sustinătorii modificărilor legilor justiţiei susţin că protestatarii nici nu cunosc modificările sau efectele lor, iar protestele sunt de ordin general contra PSD şi nu punctual referitoare la legi. Din punct de vedere psiho-sociologic, taberele puterii şi opoziţiei s-au echilibrat ca şi convingeri sociale, iar dacă tinerii protestatari sunt sau nu manipulaţi va decide fiecare român în parte.

Cezar Laurențiu Cioc

VIDEO/ În plină campanie ”Alege oaia!”, românii preferă porcul. Obiceiuri străvechi care ne urmăresc și azi

Urmărește-ne pe Google News