Cuprins:
Înarmare dincolo de necesitățile trupelor ruse din Ucraina
Chiar dacă, sub presiunea președintelui american Donald Trump, ar putea exista o încetare temporară a ostilităților în Ucraina în acest an, situația de securitate în Europa rămâne tensionată. Potrivit surselor de securitate germane, ritmul actual al înarmării va face ca Rusia să devină o „amenințare militară serioasă” pentru NATO până în 2028. Kremlinul va încerca să controleze regiunile ucrainene anexate ilegal, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, până în 2026.
În prezent, Rusia își intensifică înarmarea dincolo de necesitățile trupelor sale din Ucraina. „Armata rusă are din ce în ce mai multe tancuri, muniție, rachete și drone în fiecare lună. Producția crește, iar stocurile din depozite se măresc”, a declarat generalul-maior Christian Freuding, șeful Centrului de Situații Ucraina, din Ministerul Apărării, pentru ediția de duminică a cotidianului citat. El a subliniat că nu este sigur că Rusia plănuiește un atac, dar „Moscova creează clar condițiile pentru asta”.
Producție uriașă de armament în Rusia
Sursele de securitate afirmă că Kremlinul compensează în mare măsură pierderile de personal și materiale din Ucraina și poate construi rezerve în anumite domenii. Rusia produce în prezent aproximativ 3.000 de bombe planante pe lună, fiecare cântărind până la trei tone, plus mii de bombe planante de precizie de tip UMPB D pentru distanțe de până la 100 de kilometri.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_06124e7c9042da908c85bdedeb0e0cef.jpg)
Companiile rusești și voluntarii produc aproximativ 1,5 milioane de drone pe an, controlate prin intermediul unei camere din perspectiva subiectivă. De asemenea, în Rusia, se produc anual cel puțin 6.000 de drone Shahed cu rază lungă de acțiune. Multe dintre componentele acestor drone provin din China.
Serviciile de informații europene observă că armata Rusiei crește. Moscova recrutează aproximativ 30.000 de soldați pe lună, oferind stimulente financiare mari. Anul trecut, Putin a ordonat mărirea armatei la 1,5 milioane de membri activi. Cu toate acestea, pe frontul ucrainean, sute de soldați ruși sunt uciși sau răniți zilnic. Armata rusă primește sprijin de la combatanți străini, aproximativ 12.000 de nord-coreeni fiind deja implicați. În comparație, Bundeswehr are 180.000 de soldați activi.
Marie Agnes Strack-Zimmermann (FDP), președinta Comisiei pentru Siguranță și Apărare din Parlamentul European, consideră că înarmarea Kremlinului reprezintă o „amenințare uriașă” pentru Europa. „Rusia are o forță impresionantă și o varietate de echipamente extrem de eficiente”, a declarat ea. Totuși, războiul din Ucraina a dezvăluit și slăbiciunile Rusiei, „în special în ceea ce privește logistica, echipamentele învechite și moralul soldaților”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b00db33f3f2f91cf546e9b3e32ec5e88.jpg)
„Asta face Rusia extrem de periculoasă”
Analistul militar Nico Lange avertizează că nu ar trebui să ne concentrăm doar pe numărul de soldați sau tancuri în evaluarea potențialului de amenințare. „Rusia are voința de a folosi violența militară brutală și de a accepta pierderi mari. Asta face Rusia extrem de periculoasă”, spune Lange, Senior Fellow la Conferința de Securitate de la München.
În prezent, Rusia duce un război hibrid împotriva Germaniei și Occidentului, inclusiv prin sabotaje și atacuri cibernetice. Lange consideră că un alt atac rusesc în Europa este realist. „Atacurile combinate ale Rusiei cu drone, rachete de croazieră și rachete sunt, din păcate, posibile în viitorul apropiat. Operațiunile trupelor speciale fără însemne și atacurile fulgerătoare asupra obiectivelor din Polonia, statele baltice, regiunea Mării Baltice sau flancul sud-estic sunt, de asemenea, posibile”.
Expertul în apărare Roderich Kiesewetter (CDU) consideră „atacurile hibride ale Rusiei în Europa ca fiind o etapă premergătoare războiului”. Kremlinul pregătește câmpul de luptă, inclusiv prin activități de spionaj. Kiesewetter consideră că un atac asupra unui membru NATO este probabil în „unu până la trei ani”, conform scenariului Narva. Narva, al treilea oraș ca mărime din Estonia, este situat la granița cu Rusia și este considerat o posibilă țintă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_696fafb57511fb239c3499e5e88763ad.jpg)
Comparație cu ritmul de înarmare al Statelor Unite
Rusia are un avantaj față de statele occidentale în ceea ce privește achiziționarea de obuze de artilerie. În timp ce lipsa obuzelor în Ucraina a fost esențială în fazele anterioare ale acestui război, Rusia achiziționează până la 3,6 milioane de obuze pe an, potrivit estimărilor experților guvernului german. În comparație, SUA plănuiesc să crească producția lunară de obuze de artilerie de 155 mm la 1,2 milioane de bucăți pe an.
Pierderile de mii de tancuri pe frontul ucrainean pot fi compensate de armata rusă, dar se bazează în principal pe stocuri vechi. Rezervele de tancuri și vehicule de luptă ar trebui să fie suficiente pentru un an de război cu intensitatea actuală. În ceea ce privește avioanele de luptă, producția anuală este limitată la un număr mic de avioane.
Capacitatea de producție a armelor cu rază lungă de acțiune este mai mare. Rusia produce câteva sute de rachete de croazieră și balistice pe an. De asemenea, Iranul și Coreea de Nord livrează rachete balistice către Moscova, care sunt utilizate în atacuri în valuri în războiul împotriva Ucrainei.
Kremlinul se confruntă cu probleme semnificative în domeniile microcipurilor și echipamentelor de laborator. Aceste deficiențe se datorează și sancțiunilor occidentale care limitează accesul la componente esențiale. Rusia încearcă să compenseze aceste lacune cu piese de schimb din China și alte țări, dar adesea produsele sunt de calitate inferioară. Acest lucru nu doar încetinește producția industrială, ci și dezvoltarea tehnologică a țării.
Armata germană nu are capacități esențiale
Potrivit generalului-maior Freuding, NATO este deja capabilă să respingă un atac rusesc: „Mult mai important este să dezvoltăm în cadrul alianței puterea necesară pentru a descuraja în mod credibil și a preveni astfel un război”.
Pentru Strack-Zimmermann, această descurajare depinde de supraviețuirea Ucrainei. „Putin a simțit gustul sângelui, la propriu”, a spus expertul în apărare. O extindere a ajutorului militar pentru țara atacată este necesară. „Cine vrea să păstreze pacea trebuie să fie capabil să se apere. Dacă nu înțelegem acest lucru și Putin are succes în Ucraina, atacurile asupra unui membru NATO în patru până la cinci ani sunt mai mult decât realiste”.
Politicianul CDU Kiesewetter consideră că Germania are obligația de a crește investițiile în propria securitate, iar dezvoltarea capacităților forțelor armate începe de la trei procente din PIB. Analistul militar Lange rezumă problemele Bundeswehr-ului astfel: „Nu avem arme de distanță terestră proprii dincolo de raza de acțiune a artileriei cu rachete, nu suntem suficient de buni în războiul electronic, dimensiunea și eficiența apărării noastre aeriene nu sunt adecvate, iar în ceea ce privește dronele, suntem complet lipsiți de resurse”.
Acest lucru se datorează și unei planificări greșite. Fondul special a fost investit în principal în proiecte de înarmare vechi, „care nu aduc nimic pentru pregătirea operațională de acum până în 2029”.
Analiza din Die Welt este semnată de Ibrahim Naber, care este este reporter-șef al ziarului german din 2022 și transmite în mod regulat de pe frontul din Ucraina și din alte zone de război.

suparman • 19.01.2025, 09:53
Asta e ce ar zice si Rutte, ca sa imbarlige UE sa creasca la 5% cheltuielile militare, ca Rusia se inarmeaza. Seamana cu aia cu Irakul trebuie atacat pentru ca are arme de distrugere in masa. Hai sa dam mana cu mana lol
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d22a9693e1aeb747d3ccd0bd3c936a25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1f91b51fe207771ef96fb4ec2a57500b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_25acec5cf9c1d189a8844d052af57e25.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d1d126b3193e771f2664a90a56a5213d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6f656eac9df919face6d77504e2ad977.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_f413c07937f3ac4ea6f45e43737fd059.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_64ef8a8c87c267bbc91df1adf159a9e7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_dac807697dc26a82ee3d7aecc9cdfd8e.jpg)