Radiografia DIICOT despre evoluția metehnelor clanurilor interlope: Preocuparea lor este penetrarea sistemului judiciar

Magistratul de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism arată că, percepută altădată ca o amenințare locală, ”criminalitatea organizată s-a transformat într-un fenomen național și internațional deosebit de alarmant datorită consecințelor pe care le are”.

Grupurile de crimă organizată sunt din ce în ce mai sofisticate și mobile

Crima organizată nu este un fenomen nou apărut. Ceea ce este nou este rapiditatea cu care se propagă, amploarea rețelelor ce o susțin sau ușurința cu care este eludează legea.

”Grupurile crimei organizate sunt din ce în ce mai sofisticate și mobile”, notează procurorul, care mai arată că ”evoluția societății contemporane evidențiază faptul că, deși s-au intensificat măsurile și intervențiile instituțiilor de control specializate împotriva faptelor de criminalitate, se constată o recrudescenţă, diversificare și o multiplicare a delictelor comise”, arată procurorul.

În România ultimului deceniu, criminalitatea organizată a luat amploare, devenind un fenomen, ”infractorii orientându-se din ce în ce mai mult spre o formă organizată, care presupune posibilități multiple de a acționa, cu profitabilitate maximă, activitățile fiind coordonate, diminuează riscul de a fi identificate sau probate activitățile infracționale”.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Bătăile pentru respect și supremație de ieri au devenit astăzi lupta pentru informații

Ceea ce este specific grupărilor de crimă organizată, notează magistratul, o reprezintă gama largă de activități infracționale desfășurate, respectiv, de la infracțiuni contra patrimoniului – furturi și tâlhări – la infracțiuni de trafic de droguri și infracțiuni de corupție.

Ceea ce caracterizează grupările de crimă organizată este preocuparea acestora, constantă, spune procurorul DIICOT, ”de penetrare a activității organelor de aplicare a legii precum și a activității instituțiilor de stat, în general”.

„În acest fel, sunt create premisele obținerii unor informații care sunt folosite în activitatea infracțională – pentru evitarea tragerii la răspundere penală sau pentru obținerea altor avantaje”, mai punctează omul legii.

În contextul în care grupările de crimă organizată nu reușesc să penetreze activitățile organelor de aplicare a legii, explică magistratul de la combaterea crimei organizată, acestea creează aparența de colaborare.

„Informațiile furnizate organelor de cercetare penală, de către membrii unor grupări de crimă organizată, au la bază interesele grupării, care de cele mai multe ori vizează eliminarea unor grupări rivale sau eliminarea unui membru al unei grupări rivale”, se arată în preambulul unui rechizitoriul, unde magistratul DIICOT a făcut această expunere.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Citește și: VIDEO EXCLUSIV/Ce crede Andreea Esca despre apariția fiicei ei în tabloide. ”Ea a avut acest noroc sau ghinion

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro