Open Society, una dintre fundațiile lui George Soros, a realizat recent un raport asupra impactului pe care coronavirusul îl are asupra comunităților de romi din șase țări: Bulgaria, Ungaria, Italia, România, Slovacia și Spania.
Documentul este prezentat de publicația britanică The Guardian, care notează că “aproximativ 80% dintre cei 10 milioane de romi din Europa stau în cartiere dens populate, în case supraaglomerate și mulți nu au acces la apă curentă. Asta înseamnă că distanțarea socială și măsurile sanitare necesare pentru combaterea răspândirii virusului sunt mai dificile. În unele țări, acest lucru a condus deja la transformarea unor comunități de romi în potențiale puncte de boală”.
În România, este cazul, bunăoară, al localităților ialomițene Țăndărei și Bărbulești. Prima este deja în carantină de la începutul lunii aprilie, în timp ce a doua nu a căpătat încă acest statut, cu toate că sunt înregistrate peste 70 de cazuri, iar Constantin Sava, primarul celui mai apropiat oraș, Urziceni, reclamă faptul că focarul se extinde și acolo.
Acest dezastru nu-i va afecta doar pe romi, ci și societățile, economiile și politica și va adânci conflictul interetnic până la un nivel care n-a mai fost atins în ultimele trei decenii”
Concluzie raport Open Society:
“Cartiere cu populație de etnie romă din Bulgaria și Slovacia, izolate”
Guardian mai subliniază că două dintre țările analizate au decis să blocheze zone locuite de populația romă: “Cartierele cu populație de etnie romă din Bulgaria și Slovacia au fost izolate din cauza temerilor de răspândire a virusului. Puncte de control ale poliției au apărut la marginile a două cartiere mari din Sofia, iar oamenilor li s-a permis să părăsească zona doar dacă ar putea arăta un contract de muncă sau să demonstreze un alt motiv urgent pentru deplasare”.
Între timp, controalele speciale din Sofia au fost ridicate la sfârșitul lunii aprilie, dar la începutul acestei săptămâni câteva străzi din cartierul de romi din Sliven, în centrul Bulgariei, au fost blocate din cauza creșterii cazurilor de COVID-19.
O situație similară s-a petrecut și în Slovacia, amintește The Guardian. Cinci așezări de romi au intrat în carantină la începutul lui aprilie, acțiune considerată discriminatorie de activiști în domeniul drepturilor minorităților. Patru dintre localități au ieșit însă recent din starea de carantină.
Chiar dacă a existat o oarecare justificare a îngrijorării, măsurile de securitate n-au fost urmate de decizii adecvate în materie de sănătate și ajutor social. Mulți oameni au rămas fără apă și medicamente.
Zeljko Jovanovici, coautor raport Open Society:
“Romii beneficiază de puține plase de siguranță sociale”
Jurnalul englez arată, de asemenea, că foarte mulți dintre membrii comunităților rome au rămas fără mijloace de existență: “Mulți romi lucrau zilnic pe piața gri, ceea ce înseamnă că au fost concediați sub efectele crizei generate de pandemie și pot să nu fie eligibili pentru schemele statale de compensare. Alții s-au întors din vestul continentului în țările lor din Europa Centrală și de Est pentru că sursa de venit a dispărut. Iar acasă, de multe ori nu au asigurare de sănătate și beneficiază de puține plase de siguranță socială”.
din populația de etnie romă din România beneficiază de asigurare de sănătate, potrivit raportului Open Society. În Bulgaria, lucrurile stau și mai rău, numai 45% sunt asigurați
Multe familii de romi fie nu au conexiune la internet acasă, fie nu au dispozitive suficiente pentru toți copiii din gospodărie, ceea ce îngreunează procesul de învățare de la distanță
comentariu The Guardian:
Zeljko Jovanovici consideră că degradarea relațiilor între majorități și minoritatea romă este evidentă: “Coronavirusul schimbă aceste condiții de la o situație rea la o catastrofă”. Referirea ar fi inclusiv la discursurile unor politicieni care au vizat comunitățile de romi din Europa în ultimii ani.
Iar exemplele de discriminare continuă în The Guardian: “Un partid de extremă dreapta din Slovacia a lansat patrule în uniforme pe trenuri pentru a căuta «criminalitatea țiganilor», iar milițiile extremiste din Ucraina au efectuat numeroase atacuri asupra așezărilor rome. Primul ministru al Ungariei, Viktor Orban, a părut să transforme comunitatea romă din țară pe post de țap ispășitor într-o campanie derulată la începutul acestui an”.
Ideea de a arăta cu degetul către romi ca vector probabil de contagiune este rasială. Vina e mutată de la problemele structurale ale statului către populație, afirmându-se că “acești oameni nu sunt curați”
Elana Resnick, antropolog specializat în comunitatea de romi din Bulgaria:
Întrebare cu tentă rasială ignorată la Sofia: “În ce secol trăiești?”
The Guardian relatează însă și două episoade petrecute la Sofia, care contrastează cu stereotipurile legate de comunitățile de romi.
Oficialul care gestionează criza coronavirusului în Bulgaria, Ventsislav Mutafciski, a ignorat o întrebare despre câți romi au fost infectați cu COVID-19, chestionându-l pe jurnalist: “În ce secol trăiești?”.
Iar Maya Grekova, profesoară de sociologie la Universitatea din capitala țării vecine, a subliniat că există, totuși, semne că pandemia a determinat autoritățile să realizeze că problemele romilor nu pot fi ignorate. “Instituțiile statului au înțeles că trebuie să îi ajute pe acești oameni, nu numai să-i învinovățească. Oficialilor nu le place să meargă în cartierele de etnie romă și să lucreze cu oameni acolo, dar acum unii dintre ei admit că e obligația lor”, a spus Grekova.
Pasaje despre România din raportul Open Society:
- “Lipsa hranei îi obligă pe cei mai vulnerabili romi să rupă carantina, care le pune în pericol accesul la ajutor social și îi expune la abuzurile poliției, în special în Bulgaria și România”
- “Subvențiile pentru locuințe sunt o măsură mai puțin obișnuită. În prezent, doar jumătate dintre țările monitorizate (Italia, România, Spania) oferă un tip de ajutor pentru locuințe. Evacuările au fost suspendate în Ungaria, Italia, România și Spania, dar acest lucru nu e o soluție la problema locuinței”
- “Cu precădere în România și Spania, măsurile de închidere și distanțare fizică au tăiat veniturile populației de romi care lucrează ca vânzători stradali”
- “În România, sunt răspândite în social media fake-news-uri care-i învinovățesc pe romi de răspândirea pandemiei”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro