Regiunile din România unde va fi cel mai avantajos de locuit în perspectiva crizei schimbărilor climatice. Proiecțiile legate de disponibilitatea apei potabile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Specialiști în domeniul schimbărilor climatice au analizat țările și regiunile care ar urma să fie cel mai puțin afectate pe viitor și unde ar fi cel mai avantajos de trăit, din punct de vedere a efectelor resimțite.
Cuprins:
România, printre țările vulnerabile la schimbările climatice
România nu stă deloc bine din punct de vedere a indicelui (ND-GAIN) care sintetizează vulnerabilitatea și rezistența unei țări la fenomenul schimbărilor climatice. Țara noastră se află pe locul 79 dintr-un total de 187 de state.
Primele locuri sunt ocupate de Finlanda, Norvegia și Elveția, iar pe ultimele trei poziții sunt plasate Eritrea, Republica Centrafricană și Ciad. Chiar înaintea României au fost clasate Tuvalu, Albania și Azerbaidjan, iar după sunt poziționate Capul Verde, Serbia, Bosnia și Herțegovina. Ungaria se află în prezent pe locul 47, în timp ce Austria e pe 10. De asemena, Bulgaria se găsește în fața României, pe locul 57.
Indicele de țară ND-GAIN (The Notre Dame Global Adaptation Initiative) sintetizează vulnerabilitatea unei țări la schimbările climatice și la alte provocări globale, în combinație cu disponibilitatea acesteia de a-și îmbunătăți rezistența. Scopul său este de a ajuta guvernele, companiile și comunitățile să prioritizeze mai bine investițiile pentru un răspuns mai eficient la provocările globale imediate care urmează.
Scor bun la posibilitatea de adaptare
„Scorul de vulnerabilitate și cel de pregătire ale României o plasează în cadranul inferior al matricei ND-GAIN. Există încă provocări legate de adaptare, dar România este bine poziționată pentru a se adapta. România este a 89-a cea mai vulnerabilă țară și a 83-a cea mai pregătită țară”, susțin cei care au realizat clasamentul, coordonați de către specialiști de la Universitatea Notre Dame din Indiana - SUA.
Metodologia utilizată pentru calcularea indicelui include populația și infrastructuri critice expuse riscului climatic. Cuantifică adaptabilitatea și sensibilitatea populației la diverse fenomene meteorologice extreme.
„De exemplu, atunci când se determină sensibilitatea la secetă, măsura în care sectoarele economice se bazează pe industriile mari consumatoare de apă (agricultură, transport pe apă, minerit, utilități publice) este un aspect important.
Pentru clasificarea finală, pe lângă evaluarea nivelului de risc, este posibil să fie evaluat nivelul de pregătire al țării date pentru efectele schimbărilor climatice – cât de pregătită este din punct de vedere economic, guvernamental și social.
De exemplu, chiar și fără efectele schimbărilor climatice, Japonia este expusă în mod regulat la dezastre naturale, dar conform indicelui ND-GAIN, se află pe locul 17 din toate țările lumii. Acest lucru se datorează faptului că țara are un istoric dovedit de adaptare”, afirmă Bogdan Teodorescu, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Criteriile care determină locul cel mai potrivit
Într-un interviu pentru platforma de tehnologie și știință Gizmodo, mai mulți experți au răspuns la întrebarea: care este cel mai sigur loc în ceea ce privește criza climatică?
„Prima reacție a majorității oamenilor la această întrebare ar fi să ia în considerare efectele climatice - cum ar fi creșterea nivelului mării, inundațiile, incendiile de vegetație, valurile de căldură și secetele - și unde este cel mai puțin probabil să apară. Disponibilitatea actuală, predictibilă a resurselor naturale, cum ar fi apa dulce, este, de asemenea, importantă, astfel încât localizarea geografică nu este o problemă de neglijat”, explică cercetătorul Bogdan Teodorescu.
Potrivit cercetătorilor, regiunea Great Lakes (Marile Lacuri) este cea mai promițătoare de pe continentul nord-american.
„Însă răspunsul real depinde de ceea ce fac oamenii dintr-un anumit loc - și societatea în ansamblu - pentru a aborda schimbările climatice. Cel mai sigur loc este acolo unde există un efort conștient de a atenua schimbările climatice și de a construi societăți și așezări rezistente cu ajutorul unor politici puternice”, mai spune cercetătorul.
Transilvania și Munții Carpați, cele mai avantajate climatic
În România, proiecțiile climatice indică Oltenia, Muntenia și Dobrogea ca regiuni în care vor fi observate secete mai frecvente și mai severe.
Acest lucru înseamnă că Transilvania și Munții Carpați, regiuni în care proiecțiile climatice indică temperaturi mai blânde în comparație cu zonele joase, ar putea fi regiunile unde se vor resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice.
„Sunt considerații generale bazate pe proiecții climatice, dar factorii locali, cum ar fi infrastructura, condițiile socioeconomice și planificarea urbană, ar trebui, de asemenea, luați în considerare atunci când decidem unde să locuim.
Există o serie de factori pe care îi putem lua în considerare atunci când evaluăm impactul potențial al schimbărilor climatice asupra diferitelor regiuni din România. Știm că schimbările climatice pot duce la creșterea nivelului mării, crescând astfel riscul de inundații și ducând la eroziuni în zonele de coastă”, continuă Teodorescu.
Prin urmare, regiuni și orașe situate de-a lungul coastei Mării Negre, cum ar fi Constanța, pot fi vulnerabile la creșterea nivelului mării.
„Schimbarea regimului precipitațiilor poate influența disponibilitatea apei. Unele regiuni, cum ar fi, de exemplu, bazinul Dunării, pot fi mai susceptibile la modificări ale resurselor de apă, deoarece se modifică atât nivelul precipitațiilor cât și cantitățile de apă rezultate din topirea zăpezii”, completează Bogdan Teodorescu.
Potrivit acestuia, un impact important al schimbărilor climatice va fi asupra agriculturii. „În acest caz, regiunile cu practici agricole diversificate din Banat și Moldova sunt mai bine poziționate pentru a face față condițiilor în schimbare. Însă pentru regiunea Moldovei se anticipează că va crește numărul furtunilor cu grindină de mari dimensiuni și al celor care produc vânt intens. Această creștere va fi observată pentru întregul teritoriu al României, dar regiunea de nord-est a României va înregistra potențial creșterea cea mai mare. Pentru regiunea de sud a României este proiectată o creștere a numărului, duratei și intensității valurilor de căldură”, mai afirmă cercetătorul.
Definiția unui loc „sigur climatic”
Cele mai sigure regiuni din punct de vedere geografic ar fi cele unde perioadele cu vreme blândă sunt frecvente, riscul de evenimente meteorologice extreme este scăzut, iar zona să fie cu mult deasupra nivelului mării.
Cercetătorii de la Universitatea Princeton și NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică - SUA) au efectuat un studiu privind distribuția teritorială a numărului de zile cu vreme blândă și modificările acesteia. Vremea blândă, nu prea caldă, nici prea rece, nici prea umedă sau ploioasă, adică pur și simplu plăcută, a fost caracterizată de următoarele valori: temperatura maximă zilnică este între 18 și 30 °C, precipitaţiile zilnice nu depăşesc 1 mm și temperatura punctului de rouă (când aerul devine saturat la presiune constantă) este de 20 °C.
Pe baza rezultatelor lor, numărul de zile blânde va scădea semnificativ la tropice, precum și în regiunile subtropicale și va crește ușor la nord de subtropicale (emisfera nordică) și la sud (emisfera sudică) în zona temperată (de exemplu, o mare parte din Europa, cu excepția Mediteranei). Potrivit Infoclima, o schimbare a numărului de zile blânde este așteptată nu numai la sfârșitul secolului, ci chiar până în anul 2030.
Există, de asemenea, diferențe regionale semnificative în ceea ce privește frecvența cu care apar evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, incendiile forestiere sau valuri de căldură, inundații fulgerătoare – rezultate ale schimbărilor climatice.
În România, frecvența valurilor de căldură de lungă durată și periculos de cald este în creștere, în timp ce iernile calde reprezintă un risc pentru agricultură, existând și pagube cauzate de lipsa de apă sau de surplusul de apă.
FreeWokeNoReligion 27.01.2025, 20:21
Sudul și sud estul României au fost transformate în deșert agricol de Ceaușescu , mentorul securistului pro rus Kremlin Jorjesku. Agricultura intensivă promovată de Epoca de aur a lui Ceaușescu, tăierea codrilor Vlasiei va avea impact pe termen mediu și lung. Acum 100 de ani era pădure de la Craiova la Constanța și de la Ploiești și Târgoviște până la Dunăre. Pădurea creează ploaie și menține umiditatea în sol , se învață în clasa a 4-a . Decidenții politici români nici acum nu știu însă . Schimbările climatice încep să lovească sudul României care se deșertifică . Nu mai plouă în zona București și iar a nu mai sunt ninsori . Zona ar trebui evacuată parțial și populația mutată spre Transilvania , Maramureș
dabaca2020 27.01.2025, 20:27
Foartr bun articol si de mare actualitate !Apa dulce incepe sa fie o mare problema .Am abservat pe la tara ,cum multe fantani nu mai au pa ,Iar cele care mai au ,este infestata de la scurgerile necontrolate de la baie-wc ,care s-au cam inmultit pe la oameni ,fara un control din partea Autoritatilor ,Iar despre aductiuni si baraje noi ,,nici vorba sa se faca ceva !
Neminem 28.01.2025, 12:20
Specialistii. ???? Expertii aia de nu nimeresc nimic niciodata. Oricunde apare cuvantul expert sau specialist, e limpede propaganda.