„Nu țintiți civilii!”. Reguli stricte ale războiului ar trebui să ghideze conflictul Israel-Hamas. Limitele lor sunt frecvent testate de combatanți

Israelul a început o amplă campanie de bombardament în Gaza și pregătește în prezent o ofensivă terestră, după ce Hamas a ucis peste 1.300 de civili și soldați și a luat mai bine de o sută de ostatici în atacul de sâmbăta trecută.

În pregătirea ofensivei, autoritățile israeliene au impus o blocadă, tăind apa, electricitatea, combustibilul livrat palestinienilor, și cerând civililor din nordul fâșiei să plece spre sud. Autoritățile palestiniene au anunțat că peste 2.200 de persoane din Gaza au murit.

Conflictul a ridicat deja semne de întrebare cu privire la legile pe care trebuie să le respecte combatanții și la relevanța acestora în raport cu ceea ce se întâmplă pe teren, scrie Financial Times.

Mulți observatori vorbesc despre echilibrul pe care Israelul trebuie să îl respecte, între dreptul său de a se apăra și de a răspunde la atacurile grupărilor teroriste palestiniene și obligația de a reduce la minimum numărul victimelor civile din Gaza, pe care mulți observatori internaționali o consideră încă sub ocupație israeliană.

Iar mesaje în acest sens au fost trimise nu doar din lumea arabă, ci și din partea ONU sau a aliaților Israelului, SUA și UE. „Mesajul meu către toate părțile este fără echivoc: legile războiului trebuie respectate”, a spus Martin Griffiths, subsecretarul general al ONU pentru afaceri umanitare.

Israelul a afirmat în mod constant că nu îi vizează pe civilii palestinieni și a explicat că are dreptul să se apere, după atacul sângeros al Hamas.

Care sunt principalele legi care reglementează conflictele?

Legile de război derivă din tratatele internaționale, din dreptul umanitar și din așa-numitul drept cutumiar – practici comune care au devenit acceptate după numeroși ani de conflicte în întreaga lume. Ele reflectă experiențele celor mai distructive conflicte, inclusiv Al Doilea Război Mondial, prin tratate precum Convențiile de la Geneva din 1949.

Legile acoperă domenii precum drepturile statelor de a se apăra, gradul de forță pe care îl pot folosi și protecția noncombatanților.

Un principiu important este acela că legile privind crimele de război nu iau în considerare cauzele politice, inclusiv ocupațiile. Urmărirea unei lupte de eliberare, cum ar fi cea declarată de grupurile palestiniene, nu este considerată o justificare legală pentru uciderea intenționată sau nediscriminatorie a civililor, scrie Financial Times.

Israelul și-a retras trupele din Gaza în 2005, dar a blocat teritoriul din 2007, după preluarea armată a acestuia de către Hamas. ONU consideră în continuare Gaza ca fiind ocupată.

Luarea de ostatici, precum cea efectuată de Hamas, este, de asemenea, o crimă de război.

Vineri, în timpul unei vizite în Israel, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că „democrațiile ca a noastră sunt mai puternice și mai sigure atunci când respectăm legile războiului”. „Teroriștii precum Hamas țintesc în mod deliberat civili, dar democrațiile nu o fac”, a adăugat el.

Secretarul american de Stat Antony Blinken a spus și el cu o zi mai devreme că Israelul are dreptul să se apere, dar este important „cum o face”.

Au guvernele o marjă de manevră atunci când răspund la un atac?

O țară are dreptul de a se apăra în cazul în care este ținta unui atac armat, în conformitate cu Carta ONU și cu dreptul internațional cutumiar.

Însă un principiu fundamental este acela că, chiar dacă una dintre părțile implicate în conflict a comis crime, acest lucru nu îi oferă celeilalte părți o justificare pentru a face același lucru, scrie Financial Times. Oricare ar fi provocarea, un combatant trebuie să respecte legile războiului.

Răspunsul la un atac trebuie de asemenea să fie proporțional. Acesta trebuie să se concentreze pe înfrângerea militară a adversarilor săi înarmați, mai degrabă decât pe pedepsirea colectivă a unui grup mai larg de persoane pentru pierderile provocate.

Jan Egeland, secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, a criticat vineri ultimatumul de evacuare adresat de Israel locuitorilor din nordul Gaza. „Pedeapsa colectivă a numeroși civili este ilegală conform dreptului internațional”.

Sâmbătă, Israelul prelungit ultimatumul și a anunțat că va asigura două coridoare umanitare (evitând loviturile aeriene) pentru a asigura evacuarea din Gaza.

Ce se întâmplă cu operațiunile militare în zone civile?

Unei părți beligerante îi este interzis să facă rău în mod deliberat noncombatanților sau să lanseze atacuri care nu fac distincție între ținte militare și civile.

Locuri precum magazinele, spitalele, școlile și lăcașurile de cult sunt considerate spații civile unde atacurile ar fi în mod normal interzise. Chiar dacă un sit civil nu este vizat în mod specific, lovirea lui (în cazul unui atac israelian în Gaza sau al unui atac Hamas cu rachete asupra Israelului) ar putea constitui totuși o crimă de război.

În vreme ce puterea sa de foc este redusă, Hamas a continuat să lanseze zi de zi, începând de sâmbătă, atacuri cu rachete asupra Israelului. Cât despre atacul inițial de sâmbătă, documente găsite asupra luptătorilor Hamas arată că aceștia au vizat în mod special uciderea cât mai multor civili, potrivit informațiilor venite din Israel.

Regulile devin mai complicate dacă o parte beligerantă a preluat un spațiu civil și îl folosește ca sit militar. Utilizarea civililor ca scuturi umane este interzisă. Israelul acuză Hamas că face chiar acest lucru, lucru pe care gruparea palestiniană îl neagă.

După ultimatumul adresat de Israel pentru evacuarea civililor din nordul Fâșiei Gaza, Hamas a cerut populației să nu plece spre sud și să rămână în case. Oficialii israelieni spun că, în unele cazuri, Hamas a făcut eforturi în mod activ pentru a bloca evacuarea.

Dar chiar dacă o parte beligerantă folosește situri civile, adversarul său are în continuare responsabilitatea de a reduce la minimum victimele necombatante, notează Financial Times. Acest considerent a fost adesea luat în considerare în cadrul ofensivelor israeliene în Gaza, deoarece teritoriul de 40 de kilometri lungime este foarte dens populat.

Precauțiile ar putea include emiterea unui avertisment cu privire la iminența unui atac, cum ar fi avertismentul Israelului adresat locuitorilor din nordul Gaza – deși, din nou, acest lucru nu înlătură responsabilitatea unui combatant față de civili.

Care sunt regulile care guvernează tacticile de asediu?

Legile care acoperă abordări precum privarea civililor de servicii de bază sunt fragmentate, dar există dispoziții relevante în acest sens.

Protocoalele adiționale din 1977 ale Convenției de la Geneva interzic utilizarea înfometării civililor ca armă de război. Este interzisă „atacarea, distrugerea, îndepărtarea sau scoaterea din uz a obiectelor indispensabile pentru supraviețuirea populației civile”, spune documentul, citat de Financial Times.

Printre acestea se numără „produsele alimentare, zonele agricole, instalațiile și rezervele de apă potabilă și lucrările de irigații”.

Statutul de la Roma, care stă la baza funcționării Curții Penale Internaționale, reia acest limbaj.

Acesta interzice „utilizarea intenționată a înfometării civililor ca metodă de război prin privarea acestora de obiectele indispensabile supraviețuirii lor”. Include, de asemenea, „împiedicarea intenționată a aprovizionării cu ajutoare de urgență, așa cum se prevede în Convențiile de la Geneva”.

În acest context, un grup de experți independenți ai ONU a condamnat „reținerea de provizii esențiale, cum ar fi alimente, apă, electricitate și medicamente” din Gaza.

„Astfel de acțiuni vor precipita o criză umanitară gravă în Gaza, unde populația sa este acum în pericol inevitabil de a muri de foame”, au declarat experții, care au deplâns, de asemenea, „crimele oribile comise de Hamas”.

Se poate aplica vreuna dintre aceste prevederi și, dacă da, cum?

Curtea Penală Internațională a fost înființată pentru a urmări penal crimele de război și crimele împotriva umanității. Israelul nu este membru al CPI, dar autoritățile palestiniene sunt membre din 2015.

Curtea investighează deja posibilele crime comise de ambele părți, începând cu 13 iunie 2014, când un conflict anterior din Gaza a luat amploare. Israelul a criticat vehement această mișcare.

Procedurile de urmărire penală a crimelor de război se confruntă adesea cu dificultăți, cum ar fi strângerea de probe, asigurarea cooperării politice și arestarea inculpaților.

Biroul procurorului CPI a declarat săptămâna aceasta că mandatul său se aplică conflictului actual.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE