REPORTAJ în satul în care o viață valorează 5.000 de lei. La un an după ce 17 oameni au murit de la spirt contrafăcut, localnicii continuă să-l bea. „Mediul îi ține captivi”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În urmă cu un an, 17 persoane au murit fiindcă au băut alcool sanitar contrafăcut. 10 erau din județul Iași, iar dintre aceștia, patru locuiau pe aceeași uliță din satul Brătești, comuna Stolniceni-Prăjescu. Libertatea a mers în satul ieșean unde spirtul rămâne, chiar și după tragedia de acum un an, o băutură pe care oamenii o aleg fiindcă e ieftină și tare.
Cuprins:
Familiile celor patru brăteșteni abia au avut cu ce să-i îngroape și așteaptă să se încheie procesul împotriva fabricanților care au pus alcool metilic, extrem de toxic, în loc de etilic, în sticlele cu dezinfectant.
„5.000 de lei am dat pe înmormântare, le-am zis și la polițiști că atâta vreau”, spune Agafia Teofan, una dintre văduve.
Atât valorează acum viața lui Alexe, bărbatul ei, care a locuit toată viața în casa de chirpici moștenită de la părinți, a muncit numai „cu ziua” și n-a ieșit niciodată din satul lui. Vieți mici și anonime, nederanjate de serviciile sociale și puse la zid de gura satului.
Destinul lui Alexa Teofan din Brătești se încadrează în tiparele statisticilor internaționale. Sărăcia este unul dintre factorii determinanți ai alcoolismului, iar alcoolismul este cauza a una din 19 morți la nivel european.
<strong>Un alt</strong><a href="https://ec.europa.eu/jrc/en/health-knowledge-gateway/promotion-prevention/alcohol#_gbd2016"><strong> </strong><strong>studiu</strong></a><strong> arată că 310.000 de oameni mor din cauza consumului de alcool în Europa și, însumat, se pierd 10 milioane de ani de viață din cauza bolilor asociate băutului excesiv.</strong>
„Pe 23 martie a împlinit 49 de ani, pe 23 aprilie a murit”, oftează văduva lui Alexa. Este aceeași care spunea despre bărbatul ei, în urmă cu un an, că „a murit ca un cărăbuș de mai”.
Speranța de viață în județul Iași este de 76 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică. Așa că din cele 10 milioane de ani pierduți de consumatorii de alcool din Europa, 27 sunt ai lui Alexa din Brătești.
Patru prieteni de pahar
Agafia l-a luat de bărbat pe Alexa în urmă cu 25 de ani. Din iubire împletită cu nevoie. „La tata, noi am fost zece copii și am trăit cu primul soț un an și patru luni, atâta. Și nu m-am împăcat cu el, că n-am avut unde sta. Soacră-mea era așa de rea, ca o vulpe, dar să n-o judecăm. Și el avea căsuța asta, am reparat, ce-am mai făcut noi, și m-am mutat aici la el”, spune femeia.
A ieșit să aducă apă de la fântână ca să spele rufe. A scos în fața casei mașina de spălat semiautomată. Se știe că la țară hainele se spală când e vreme bună. Soarele primăvăratic te îmbie să stai pe prispă și să nu faci nimic, dar Agafia are treabă. Din curtea ei, în peisajul maroniu de natură încă în hibernare, strălucește arogant, ca o bijuterie, turla noii biserici pe rit vechi. Suntem în partea de sat pe care oamenii o numesc „la lipoveni”, după numele etnicilor care s-au așezat aici în negura veacului al 17-lea, după măsurile de europenizare impuse de Petru cel Mare în Rusia.
Lipoveni erau toți cei patru prieteni care au murit după ce au băut alcool sanitar de la magazinul din sat. Locuiau pe aceeași uliță înnoroită, care nu a dus pentru niciunul nicăieri.
Lucrau toți cu ziua, care pe unde puteau. Unul dintre ei avea pensie, iar Alexe vindea tot ce avea prin gospodărie ca să-și cumpere băutură. Agafia lucra atunci în Pașcani, la sere, și venea acasă la final de săptămână. Dar în ziua aceea au sunat-o vecinii că îi e rău bărbatului ei. „L-am găsit în casă, pe pat, mort. El a trăit două zile mai mult (decât ceilalți trei - n.r.)”, spune femeia.
„Înainte era Mona și aia era bună”
Ca să-l îngroape, a împrumutat bani de la un vecin și băiatul ei, care e plecat în străinătate, i-a dat înapoi. Femeia crede că, dacă nu ar fi fost spirtul contrafăcut, sfârșitul omului ei tot de la alcool ar fi venit. Toți cei patru prieteni, două femei și doi bărbați, beau spirt cu regularitate.
„Înainte era Mona și aia era bună, dar acuma, cu Sante-ul, s-au cărat toți. Când eram acasă, vă spun drept, mai beam și eu câte un pahar. Că ne întărâtam cu toții, aici am un cumnat, o cumnată, dar acum au murit și ăia. Eu de mult n-am mai băut”, spune femeia.
Pe vremuri, a avut o viață bună cu Alexa, dar totul s-a stricat în urmă cu vreo cinci-șase ani, când a avut un accident de tractor. „Lucra la câmp și l-au nenorocit, l-au prins acolo și l-au tocat. La față arăta tare rău. Nu muncea, dormea, bea, dormea, nu realiza. Nici corect nu vorbea nimica.”
Femeia era bătută și alungată de acasă. De aia a și hotărât să se ducă să lucreze la Pașcani și să vină acasă doar o dată pe săptămână.
Copiii au plecat la muncă în străinătate
Cei doi copii au plecat amândoi în străinătate. Agafia, fără prea multă carte, dar cu instinct de supraviețuire, i-a sfătuit să nu se uite în urmă: „Copiii au crescut mari, 18 ani. Plecați de acasă, că aici nu aveți ce face! Și copiii au trăit greu cu el, din ce în ce mai rău.”
În urmă cu doi ani, fata ei a murit de cancer. La un an după, s-a dus și Alexe.
Acum îl mai are doar pe băiat, care lucrează în Olanda și cu care se mai aude la telefon, din când în când. De băiat i-a fost rușine și când a apărut pe internet un filmuleț cu ea în care se arăta bucuroasă că a scăpat de soț.
Păi, eu mai știam de capul meu atunci? Au zis că dansam. Și judecătorul m-a întrebat dacă eu am apărut pe internet.Agafia:
17 morți și mulți care au scăpat ca prin minune
Agafia e necăjită că nu are bani să se ducă la procesul de la Iași, în care sunt judecați trei cetățeni arabi pentru ucidere din culpă, înșelăciune, falsificare sau substituirea de alimente, acum arestați preventiv. Ultima înfățișare a fost pe 12 februarie, când s-a dispus începerea judecății celor trei.
17 oameni au muritdin Iași, Botoșani, Ialomița și Constanța, după ce au consumat alcool sanitar contrafăcut în aprilie 2020.
Oamenii din Brătești cred că mulți din satul lor au scăpat ca prin urechile acului, fiind și ei consumatori de spirt.
„Când beai spirt, puneai mâna pe furcă și întorceai toată grădina”
Vânzătoarea de la magazin spune că alcoolul sanitar este cumpărat la fel ca înainte, cu toate că prețul i s-a dublat în anul pandemiei și a ajuns la 12 lei sticla. Cu doi lei mai mult decât cea mai ieftină tărie pe care o are pe raft.
Nea Mihai, un om al locului, explică de ce spirtul e preferat, chiar dacă e mai scump.
„Un pahar de vin, o bere, merge, dar nu are tăria aia cum are medicinalul. Medicinalul are 80 de grade și asta are 30-20-5% sau ca berea 3%. Ăla când îl beai, puneai mâna pe furcă și întorceai toată grădina”, spune bărbatul.
La terasa cimentată, cu un pahar de vin în față, un alt bărbat spune cum a scăpat de aceeași soartă. „Una dintre moarte e cuscră cu mine. A murit că a băut și ea alcool de ăla sanitar sau cum îi spunea. Vecinul ei a vrut să-mi dea și mie un păhăruț. Dar eu eram pe câmp, departe. Dacă eram acasă, mă duceam și eu în partea cealaltă cu ei”, își amintește bărbatul.
Spirtul se bea fie îndoit cu apă, fie cu suc. „Măi omule, luam o sticlă de Mona sau două, băgam într-o sticlă de plastic și băgam o sticlă de Cola, făceam două kile. Și mergea! Dar n-aveam nimic! Și-acum, dacă vrei să iau un pahar, și acum îl beau. Dar nu știu ce beau”, mai spune Mihai, înainte de a-și lua bicicleta să se întoarcă acasă.
Cea mai vulnerabilă categorie, cu cel mai greu acces la tratament
România se află pe locul nouă în Europa la consumul de alcool, după țări precum Lituania, Cehia, Germania, Irlanda sau Bulgaria. La nivel european, aproximativ 58 de milioane de persoane sunt mari băutori, iar 23 de milioane sunt dependente de alcool, arată Institutul Național pentru Sănătate Publică. Un sfert din alcoolul pe care îl consumă europenii este neînregistrat și doar unul din zece consumatori primește tratament.
Adi Pătrățanu, psihiatru specializat în dependențe la clinica Aliat, crede că cei mai vulnerabili dintre consumatori sunt și cei care ajung cel mai greu să se trateze.
Dacă vorbim de cazurile extreme, din comunități sărace și izolate, care sunt și rupte de posibilități, să mergi la un medic care poate se află într-un oraș la 50-60 de kilometri e un impediment major. Să ai un medic de familie care să-ți dea un bilet de trimitere poate părea un lucru banal pentru cineva de la oraș, dar pentru acești oameni este foarte dificil. Medic psihiatru, clinica ALIAT:
Atunci când primesc în tratament un pacient, medicii nu iau neapărat în calcul tipul de alcool pe care aceștia îl consumă, ci se uită mai mult la cantitate și la frecvență. E drept că un alcool de proveniență necunoscută ridică mai multe riscuri pentru sănătate.
„Fiind un alcool din surse dubioase, nu destinat consumului, poate veni la pachet cu multe riscuri, cum s-a și întâmplat. Și alcoolul făcut în casă poate fi contaminat cu o grămadă de alte lucruri, cu metale grele, în funcție de procesul clandestin de fabricație”, mai spune medicul.
„Mediul îi ține captivi”
Aliat oferă servicii de tratament a adicțiilor și are și un număr gratuit (021.9335) unde se poate solicita ajutor. Din experiența sa, Adi Pătrățanu spune că foarte importantă în tratamentul unui dependent este rețeaua de suport din jurul său.
Foarte mulți care ne cer nouă ajutorul, chiar dacă sunt din medii defavorizate, mai au totuși o fiică, un fiu care îi ajută sau îi aduce la medic. Uneori, cu un minim de dorință sau disponibilitate de a primi ajutor, se pot face pași importanți pentru a ieși dintr-o astfel de zonă. Iar asta e cea mai mare problemă, mediul în care se află nu le permite și îi ține captivi.
Psihiatrul spune că, înainte de toate, este nevoie de politici publice care pot să facă diferența și în cele mai dezavantajate zone. La nivel european sunt recomandate zece linii de acțiune, printre care programe de conștientizare și un angajament pe termen lung de reducere a consumului, servicii medicale de răspuns, acțiuni la nivelul comunității și la locul de muncă, controlul marketingului produselor cu alcool și creșterea prețului.
Ca să se alinieze cerințelor europene, în 2015, se înființa prin hotărâre de guvern Consiliul național pentru coordonarea politicilor și acțiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România.
Patru ani mai târziu, în 2019, abia au reușit să aprobe printr-un ordin al Ministerului Sănătății regulamentul de organizare și funcționare a acestuia.
În 2020, 17 oameni mureau de la spirt contrafăcut.
