Netanyahu, de la Budapesta – un foc de semnalizare în direcţia lui Erdoğan

Deşi vizita de patru zile în Ungaria a lui Benjamin Netanyahu pare a avea o agendă minimală – întâlnirea celor doi prim-miniştri are un scop important: problema Înălţimilor Golan. Liderul de la Ierusalim este somat de „Coaliţia pentru Înăţimile Golan Israeliene” să folosească această ocazie „pentru a obţine un succes distinct, semnificativ și istoric: recunoașterea de partea maghiară a suveranității israeliene asupra Înălțimilor Golan. În acest sens, o oportunitate rară și concretă a apărut graţie unui grup de țări ce include Ungaria, Argentina și Republica Cehă, alături de alte națiuni care și-au transferat misiunile oficiale la Ierusalim. Împreună, ele ar putea ajuta la modificarea statutului suveranității Israelului în Golan și la o normalizare evidentă – recunoașterea controlului israelian asupra zonei, ca parte a unei reconfigurări mai ample a Orientului Mijlociu”. De la căderea regimului Assad, în decembrie anul trecut, interesele de securitate strategică ale Israelului şi Turciei se află în coliziune făţişă în Siria.  

După fuga la Moscova, din zorii zilei de 8 decembrie 2024, a preşedintelui Bashar al-Assad, armata israeliană a efectuat sute de atacuri asupra bazelor militare din întreaga Sirie, urmărind să distrugă capabilităţi care ar fi putut încăpea pe mâna numeroaselor grupări rebele, demers justificat. Numai că, între timp, Israelul a avansat în teritoriul sirian, ocupând teritorii, plantând mine, strămutând civili şi făcând aşa-numite victime colaterale în rândul acestora.

Turcia consideră că interesul strategic al guvernului Netanyahu este de a destabiliza Siria şi a susţine comunităţile druze împotriva Damascului, mergând până la a le furniza armament. Simultan, încearcă să zădărnicească finalizarea acordului de apărare în curs de negociere între nou-instalatul regim de la Damasc şi Ankara. Acordul prevede un sprijin militar consistent din partea Turciei (care a şi început să fie livrat), incluzând acoperire aeriană, cu alte cuvinte „oficializarea” prezenţei sale armate în zonă – o provocare strategică pentru Israel.

Devine astfel perfect explicabil de ce „Coaliţia pentru Înălţimile Golan Israeliene” concluzionează: „Prim-ministrul are o oportunitate rară. Dacă reușește să convingă Ungaria să recunoască suveranitatea israeliană asupra Înălțimilor Golan, ar putea urma și alte țări. O astfel de mișcare ar trimite, de asemenea, un puternic mesaj de descurajare inamicilor din Siria”.

Reamintesc că Înălţimile Golan au fost ocupate de Israel în Războiul de Șase Zile din 1967, iar suveranitatea asupra acestui teritoriu strategic i-a fost recunoscută unilateral de către Statele Unite, în primul mandat Trump, stârnind atunci, în martie 2019, protestul vehement a Uniunii Europene.

Ce ar putea să antreneze, în aceste vremuri de profundă tulburare geopolitică, reuşita lui Netanyahu – avându-l ca susţinător pe liderul de la Casa Albă – de a convinge Ungaria şi alte state să recunoască suverantatea ţării sale asupra Înălţimilor Golan este greu de imaginat.  

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE