Richard Haass, consultant al preşedintelui Bush, pentru presa românească: „Încă nu am obţinut adevărul de la China”

„Ar fi trebuit să fim pregătiţi pentru o ameninţare ca pandemia şi nu am fost”, crede Richard Haass, preşedintele organizaţiei Council on Foreign Relations.

Diplomat cu experienţă şi consilier politic, Haass a fost consultant senior al preşedintelui George W. Bush pentru Orientul Mijlociu, a lucrat împreună cu secretarul de stat Colin Powell şi s-a implicat în negocierea tratatelor de pace din Cipru şi Irlanda de Nord. 

Cartea sa „Lumea în care trăim. O scurtă introducere”, recent lansată în România la Editura Nemira, se dorește  un ghid deopotrivă simplificat și atent la cele mai importante probleme ale lumii contemporane, din perspectiva geopoliticii, relaţiilor internaţionale şi istoriei recente.

Oamenii, privați de informație

Scrisă înaintea pandemiei, cartea este gândită pentru a ajuta cititorul să înțeleagă tendințele globale, spune Haass, pentru a-i oferi acestuia instrumente cu care să navigheze în siguranţă printre titlurile orei. Mai ales acum când, crede diplomatul, oamenii sunt privați de informație.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Haass scrie, printre altele, despre istoria recentă, migraţie, sănătate globală, încălzirea globală, războaiele contemporane sau balanţa puterii în prezent. 

În promovarea cărţii, Haass a purtat o discuţie pe Zoom cu şase jurnalişti din România, în care a dezvoltat mai multe din ideile din carte, dar şi felul în care pandemia a schimbat jocul. 

Azi, fiecare centimetru pătrat e un teren de bătălie

Libertatea l-a întrebat pe diplomat dacă, din punctul lui de vedere, efectele pandemiei pot fi asemănate cu cele ale unui război mondial. 

„Aproape 600.000 de oameni au murit în SUA şi câteva milioane de oameni au murit în toată lumea, deci au fost efecte devastatoare pe plan uman, pe plan economic. Pandemia a întărit anumite regimuri politice, în timp ce a slăbit puterea altora. Nu aş compara-o totuşi cu un război. Nu a fost intenţionat, nu a fost despre graniţe”.

Diferența ar fi că o majoritate a războaielor au o dimensiune locală, au nişte fronturi pe care se poartă luptele, în timp ce acum fiecare centimetru pătrat de pe Pământ e frontul pandemiei. 

Richard Haass:

De asemenea, vulnerabilitatea ţărilor în pandemie ţine aşa de mult de politicile lor, pe când în război deseori nu ai de ales. Da, virusul a atacat multe locuri, dar am avut alegeri privind consecinţele. În războaie, în mod frecvent nu poţi face alegeri legate de efecte”.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Întrebat de Libertatea care sunt lecţiile pe care organismele internaţionale ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii ar trebui să le înveţe din această pandemie şi despre nevoia de reformă a OMS, Haass a mărturisit că îşi pune des aceleaşi întrebări.

„Ar fi trebuit să fim pregătiţi pentru o ameninţare ca pandemia şi nu am fost. Nu am avut planuri puse la punct pentru a produce şi împărţi echipamente, vaccinuri etc. Am încercat să dezvoltăm planuri în mijlocul unei crize. Era mai bine dacă pregătirile erau deja făcute”.

Conducătorii de la Beijing „au distrus cât de multe dovezi au putut”

În opinia lui Haass, OMS are o problemă structurală, pentru că depinde de guverne din întreaga lume atât pentru finanţare, cât şi în alegerea oficialilor de rang înalt.

Haass a criticat răspunsul lent al OMS în declararea unei crize sanitare internaţionale, precum şi faptul că s-a dovedit „slabă în faţa Chinei”.

„Încă nu am obţinut adevărul de la China. Mulţi oameni respectabili, deloc ignoranţi, cred şi astăzi că acest virus a început în laboratorul de stat din Wuhan, nu sunt convinşi că a pornit din piaţă. Eu nu ştiu. Chiar nu ştiu”, spune Haass. „Şi motivul pentru care nu ştiu şi nimeni nu ştie ce s-a întâmplat este că China nu a permis o investigaţie completă. Au distrus cât de multe dovezi au putut, nu au permis ca oamenii să fie intervievaţi. Iar asta arată cât de slabă e Organizaţia Mondială a Sănătăţii. OMS este mai slabă decât statele membre puternice”.  

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

„Orice guvern ar tinde să muşamalizeze o pandemie”

Întrebat dacă OMS ar trebui reformată sau înlocuită cu alt organism, Haass a explicat că înclină spre a doua variantă. Reforma i se pare mai degrabă imposibilă.

„Vom avea nevoie de o altă organizaţie, care să nu necesite sprijin financiar sau atâta cooperare de la ţări, una care să fie dispusă să spună lucruri pe care aceste guverne nu vor să le audă”, spune Haass.

Aproape fiecare guvern ar tinde să muşamalizeze dacă are de-a face cu o epidemie, pentru că şi-ar face griji în legătură cu aspectele economice, afaceri, turism, de consecinţele diplomatice. Nu vor să recunoască că au o problemă, că poate au greşit.

Richard Haass:

În opinia lui Haass, o agenţie independentă în sănătatea globală ar trebui să acţioneze ca „un arbitru la un meci de fotbal”, să fie dispusă să ridice cartonaşul galben sau roşu şi să spună: «Asta se întâmplă. Chiar dacă tu, statul X, nu recunoşti, asta se întâmplă şi trebuie făcut Y»”.

De ce țările au obligații una față de alta când vine vorba de mediu

În plus, crede Haass, ar trebui să existe şi sancţiuni pentru ţările care nu îşi îndeplinesc obligaţiile din perspectiva sănătăţii globale.

„Lecţia grea dată de COVID este că, atunci când un virus se răspândeşte într-o ţară, toată lumea va fi afectată. E ca în cazul încălzirii globale. Când Brazilia distruge Amazonul, şi restul lumii are de suferit. Prin urmare, în zona de mediu, şi Brazilia are nişte obligaţii faţă de restul ţărilor”, explică Haass.

„Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi cu sănătatea globală. Trebuie să stimulăm guvernele să-şi îndeplinească responsabilităţile, dar şi să fim pregătiţi să le impunem restricţii, la nevoie, de exemplu. Şi nu cred că OMS va face vreodată asta”.

Exportul democraţiei nu e un scop realist pentru SUA

Întrebat dacă sprijină ideea că SUA ar trebui să exporte democraţia în alte ţări, Haass a spus că, din punctul lui de vedere, democraţia creşte acolo unde cultura, istoria, oamenii o sprijină, unde există anumite precondiții.

„SUA pot fi un susţinător al democraţiei. Cel mai bun mod prin care pot face asta este demonstrând succesul democraţiei americane. Ceva la care nu ne-am priceput prea bine recent. Dar nu trebuie să ne păcălim singuri: 90%-95% din ceea ce determină dacă o ţară va deveni mai mult sau mai puţin democratică depinde de ţara respectivă şi nu cred că ar trebui să încercăm să aducem democraţia acolo unde precondiţiile nu există”.

Potrivit lui Haass, exemplul cel mai bun care ilustrează punctul lui de vedere este Irak: „(Exportul de democraţie) nu e o utilizare bună a armatei americane şi nu e un scop realist pentru politica externă americană”.

O societate foarte inegal informată

Haass a vorbit şi despre pericolul pe care o societate dezinformată îl reprezintă pentru democraţie. „În SUA, avem o societate foarte inegal informată. Fie oamenii au informaţii greşite sau au nişte informaţii corecte, dar poate numai despre 10% din realitate. Le lipseşte cea mai mare parte a informației, din multe motive, de la social media la mass-media tradiţională, cea care a trecut de la broadcasting la narrowcasting (perspective mai înguste)”, explică el.

Reglementarea social media?

Un antidot ar fi acela de a îmbunătăţi fundaţia educaţiei, crede autorul, de a îmbunătăţi felul în care sunt predate în şcoli şi în universităţi economia, istoria, noţiunile de politică. 

În plus, Haass crede că e loc pentru mai multe dezbateri privind reglementarea social media.

„Sunt profund îngrijorat cu privire la viitorul SUA”

Pentru prima dată în decenii de carieră, diplomatul nu e optimist cu privire la viitorul ţării sale. „În SUA există potenţialul pentru excelenţă, dar şi pentru opusul ei. Cea mai mare întrebare este dacă politicile noastre vor putea furniza un context în care să putem gestiona provocările economice şi nu numai: infrastructură, educaţie, sănătate. Şi nu ştiu dacă va fi aşa. Sunt profund îngrijorat cu privire la viitorul ţării mele”.

Haass l-a citat pe Churchill, care spunea cândva: „Poţi depinde mereu pe americani să facă ceea ce trebuie, dar numai după ce-au încercat orice altceva”.

Haass se întreabă dacă Churchill ar mai spune asta şi în prezent, când „politicile noastre au devenit aşa polarizate, când aşa mulţi americani nu acceptă rezultatele alegerilor ca fiind legitime. Mă îngrijorez cu privire la abilitatea sistemului nostru politic să funcţioneze adecvat”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro