Au botezat o magnolie albă cu numele «Papa Francisc»

Roma, "asediată" de dragul noului Papă

Ca în fiecare an, la slujba de Înviere şi a doua zi, la liturghie, piaţa San Pietro şi basilica sunt umplute cu flori. Anul acesta, la loc de cinste se află o specie de magnolie albă, botezată special în cinstea noului Suveran Pontif cu numele “Papa Francisc”. Alături de mii de astfel de flori, s-au mai făcut aranjamente impresionante cu preferatele Sfântului Părinte: gura-leului, mimoze, garoafe albe, crini şi trandafiri.


 

Ce vedete sărbătoresc Învierea în luna martie

Roma, "asediată" de dragul noului Papă

Fosta mare gimnastă Nadia Comăneci sărbătoreşte Paştele catolic alături de soţul ei, Bart Conner, în aceeaşi situaţie găsin- du-se şi Ilie Năstase, a cărui iubită, Brigitte Sfăt, este adeptă a acestei religii. Din lumea mondenă autohtonă mai ciocnesc astăzi ouă roşii Laura Cosoi, creatoarea de modă Maria Marinescu şi soţul ei Frank Colin, Monica Gabor, Zsolt Csergo şi Nicoleta Luciu, Andreea Esca şi Alexandre Eram.


 

Data Paştelui e diferită din motive dogmatice

Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară din 21 martie – cu dată fixă – şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului – cu dată variabilă.

Teoretic, Paştele trebuie să cadă în prima duminică de după Luna plină care urmează echinocţiului. De aici începe diferenţierea între calculul catolic, care foloseşte calendarul gregorian, şi cel ortodox, care se orientează după calendarul iulian. Conform canoanelor, data Paştelui în Biserica Ortodoxă nu poate fi mai devreme de 4 aprilie, iar în Bisericile Catolică şi Protestantă, mai devreme de 22 martie. Această diferenţă duce la o anumită periodicitate în diferenţa dintre zilele Paştelui. Mai precis, după 2 sau 4 ani în care diferenţa este 0-1 săptămâni, urmează un singur an în care diferenţa este de 4 sau 5 săptămâni – de exemplu în anii 2013, 2016, 2021 etc.


 

Tradiţiile seamănă cu cele ale creştinilor ortodocşi

Cu toate că sărbătoresc Paştele de cele mai multe ori în date diferite, tradiţiile catolicilor şi cele ale ortodocşilor sunt foarte asemănătoare. Astfel, şi unii, şi ceilalţi…

  • merg în noaptea de sâmbătă spre duminică la biserică, la slujba de Înviere, să ia lumină, pentru ca apoi să o ducă în casele lor;
  • participă şi la slujba din dimineaţa de Paşte;
  • vopsesc ouă şi le ciocnesc cu familia şi cu prietenii;
  • prepară drob din miel, pui sau porc, în funcţie de preferinţe.

Există însă unele diferenţe

  • În timpul postului, catolicii pot mânca peşte, ouă şi lactate, în timp ce ortodocşii trebuie să renunţe la toate acestea;
  • Catolicii merg la cimitir în ziua de Paşte şi împart în amintirea celor morţi, în timp ce ortodocşii aprind lumânări la mormintele celor dragi noaptea, imediat după slujba de Înviere;
  • Lumina Învierii se ia la sfârşitul slujbei, la catolici, şi la ora 0.00, la ortodocşi.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.