România a plătit sute de mii de euro pentru sediul ICR de la Beijing, care doi ani nu a avut niciun angajat. Cum explică MAE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din 2019 nu a mai avut loc niciun eveniment cultural, iar din august 2020 până luna trecută Institutul Cultural Român (ICR) nu a avut niciun angajat la sediul din Beijing. În tot acest timp, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a continuat să plătească chiria. Din 2020 până astăzi s-a achitat peste jumătate de milion de euro.
Cuprins:
- Sediul, într-una dintre cele mai mari clădiri din Beijing
- Când și-a încheiat mandatul echipa de la Beijing? ICR și MAE răspund diferit
- Viitorul președinte ICR Beijing, un apropiat al PNL
- Ce indemnizații primesc promotorii culturii române în străinătate
- Câți bani se investesc în promovarea culturii române peste granițe
- Sediul din Beijing, în topul celor mai scumpe chirii plătite de MAE
Institutele culturale românești din străinătate, 19 la număr, sunt finanțate de la bugetul de stat. O parte din bani, cei destinați proiectelor, vin de la ICR, în timp ce MAE acoperă cheltuielile administrative, inclusiv chiriile.
În perioada 2019-2021, Ministerul condus de Bogdan Aurescu a plătit 650.095 de euro pentru sediul ICR Beijing, potrivit unui răspuns oferit de instituție la solicitarea Libertatea.
Pe anul în curs, MAE a alocat 173.644 de euro. În total pentru patru ani: 823.738 de euro.
Din toamna anului 2019 și până acum, în capitala Chinei nu s-a desfășurat însă niciun proiect de promovare a culturii române, pentru că filiala n-a avut angajați, conform unui răspuns primit din partea ICR.
În 2020 și 2021, în plină pandemie, când ICR nu a mai alocat niciun ban pentru proiecte în Beijing, MAE a plătit cele mai mari sume pentru chirie, deși sediul a fost gol.
- în 2019: 187.044,61 de euro
- în 2020: 231.525 de euro
- în 2021: 231.525 de euro
- în 2022: 173.643,75 de euro
Sediul, într-una dintre cele mai mari clădiri din Beijing
Sediul filialei ICR din Beijing, înființată în 2015, se află în Galaxy Soho, unul dintre cele mai mari și spectaculoase centre comerciale din capitala chineză.
Potrivit site-ului ICR, reprezentanța institutului român, singura din Asia, cuprinde trei săli, fiecare având câte 400 de metri pătrați - sala de expoziție, sala de bibliotecă, în care se derulează și proiecțiile de film, precum și un spațiu destinat birourilor.
Într-un răspuns pentru Libertatea, MAE precizează că „locația ICR Beijing beneficiază de o serie de avantaje care asigură o vizibilitate crescută acțiunilor și programelor culturale”.
În acest context, s-a impus păstrarea acestui spațiu modern, dotat cu toate facilitățile, pentru funcționarea optimă a reprezentanței – spațiu, vizibilitate, accesibilitate – cu scopul reluării activităților restricționate de pandemia de COVID-19.Răspuns MAE:
Când și-a încheiat mandatul echipa de la Beijing? ICR și MAE răspund diferit
Potrivit surselor Libertatea, ultimul proiect cultural a fost în decembrie 2019, când la sediul din Galaxy Soho au fost prezentate tradițiile de iarnă la români – un eveniment în care instituția nu a investit niciun ban.
În răspunsul ICR se precizează că echipa de la Beijing și-a încheiat mandatul „în toamna anului 2019”. Conform MAE, mandatul s-a încheiat în august 2020.
„Angajații ICR Beijing și-au desfășurat activitatea până la 31 august 2020, momentul încheierii misiunii în străinătate, care s-a suprapus cu perioada pandemiei de COVID-19. În contextul pandemiei, încă de la începutul anului 2020, autoritățile chineze au impus restricții extrem de severe de circulație internă și internațională (anularea curselor aeriene, interzicerea intrării pe teritoriul chinez a cetățenilor altor state etc.), măsuri a căror durată nu a putut fi estimată, fiind strict condiționată de evoluția pandemiei”, se mai arată în răspunsul MAE.
Viitorul președinte ICR Beijing, un apropiat al PNL
Într-un răspuns pentru Libertatea, ICR a confirmat că, în noiembrie 2021, când la conducerea instituției a venit liberalul Liviu Sebastian Jicman, la filiala din Beijing nu lucra nimeni. Anterior, Institutul l-a avut ca președinte interimar, din 2019, pe Mirel Taloș, actual vicepreședinte ICR.
În martie 2022, comisiile parlamentare au avizat propunerea actualei conduceri ICR ca funcția de șef al filialei din Beijing să fie ocupată de istoricul Liviu Țăranu. Cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Țăranu este un apropiat al PNL. În 2019, acesta a ținut un discurs la evenimentul organizat de PNL cu ocazia împlinirii a 144 de ani de la înființare.
„Domnul Liviu Țăranu a finalizat recent toate etapele de pregătire, urmând a-și începe misiunea cât de curând. În august 2022, doamna Andreea Ema Stoian și-a început misiunea ca referent la Beijing”, a transmis ICR pentru Libertatea.
Andreea Ema Stoian, absolventă a Academiei de Film de la Beijing, a fost, în 2021, consiliera primarului PNL din Piatra Neamț, Andrei Carabelea. În 2019, în guvernul condus de Viorica Dăncilă, a fost consilieră la Ministerul Cercetării și Inovării.
MAE pune întârzierea desemnării unei noi echipe la Beijing pe seama restricțiilor din pandemie.
„Ulterior parcurgerii programelor de pregătire, atât în Centrala MAE, cât și în Centrala ICR, de către persoanele desemnate, procedura de trimitere în misiune permanentă a acestora s-a desfășurat într-un ritm mai lent decât cel preconizat, din cauza restricțiilor impuse de autoritățile chineze pe fondul pandemiei de COVID-19. De asemenea, politicile drastice implementate de către autoritățile chineze au generat decalaje procedurale, afectând procesul de eliberare a documentelor necesare intrării în Republica Populară Chineză”, se arată în răspunsul MAE.
Ce indemnizații primesc promotorii culturii române în străinătate
În mod normal, o filială ICR din străinătate este compusă din director, director adjunct și trei referenți de specialitate. Potrivit surselor Libertatea, indemnizația unui director este în jur de 4.700 de euro, în timp ce referenții primesc până în 3.000 de euro.
100.000 de leieste bugetul alocat anul acesta de ICR filialei din Beijing pentru derularea de programe culturale. Până acum, nu a existat niciun proiect.
Câți bani se investesc în promovarea culturii române peste granițe
Anul acesta, ICR a alocat 3,5 milioane de lei pentru programele culturale din străinătate implementate prin Direcția Generală Reprezentanțe în Străinătate și Comunități Istorice.
Însă există și alte structuri ale ICR care desfășoară proiecte în afara granițelor, iar acestea sunt finanțate separat. În 2022, pentru astfel de programe s-au alocat aproape 1,5 milioane de lei.
Potrivit cifrelor obținute de Libertatea, pentru cheltuielile administrative ale sediilor ICR din străinătate, MAE a alocat fonduri de 1.143.277 de euro și 430.000 de dolari – cumulat, peste 7,6 milioane de lei. Dintre aceștia, mai mult de jumătate, 4,1 milioane de lei, merg pe chirii.
Câteva dintre imobilele în care își desfășoară activitatea reprezentanții din străinătate ai ICR sunt în proprietatea statului român, așa că MAE plătește doar cheltuieli de întreținere. Este cazul institutelor din Bruxelles, Istanbul, Moscova, New York, Paris, Praga, Roma, Varșovia și Veneția. De asemenea, ICR Chișinău funcționează într-un sediu pus la dispoziție gratuit, iar ICR Londra are un sediu concesionat de către Domeniul Coroanei Britanice.
Sediul din Beijing, în topul celor mai scumpe chirii plătite de MAE
În 2022, cele mai mari sume alocate de MAE sunt pentru sediile din Tel Aviv, Stockholm și Beijing, iar majoritatea banilor merg pe chirii, după cum urmează:
