Într-un manifest cutremurător despre prețul dezinformării, dr. Sandra Alexiu, medic de familie, demontează mitul „bolilor banale ale copilăriei”. Laureată la Gala Doctorului Digital, dr. Alexiu expune realitatea zdrobitoare a Panencefalitei Sclerozante Subacute (PESS), o boală devastatoare, ce lovește copiii care au avut infecție persistentă cu virusul rujeolei. Este un apel disperat la conștientizare într-o țară, unde refuzul vaccinării a devenit o sentință amânată pentru cei mai vulnerabili. Șapte copii au fost diagnosticați în perioada ianuarie 2021-decembrie 2025 cu PESS, după ce șase dintre aceștia au contractat rujeolă în primul an de viață, iar al șaptelea - la vârsta de 4 ani, potrivit unui studiu realizat la Spitalul de Urgență pentru Copii Louis Țurcanu din Timișoara.
Cuprins:
Situația rujeolei în România a atins cote alarmante în ultimii ani. Conform datelor oficiale centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), din 2023 până la începutul anului 2026, au fost raportate peste 35.700 de cazuri de rujeolă la nivel național.
S-au înregistrat 30 de decese confirmate, cu un al 31-lea caz aflat sub investigație la începutul acestui an. Decesele au afectat diverse categorii de vârstă, inclusiv bebeluși sub 1 an (neeligibili pentru vaccinare) și adulți nevaccinați.
Cu adevărat îngrijorător este că 29.000 dintre persoanele infectate nu primiseră nicio doză de vaccin ROR. Evoluția acoperirii vaccinale a scăzut la 80% pentru prima doză și sub 70% pentru a doua. Cele mai mari focare au fost raportate în județe precum Brașov, Mureș, Giurgiu, Cluj și municipiul București.
În prezent, focarele continuă să apară în comunități unde acoperirea vaccinală este scăzută. Rujeola este o boală foarte contagioasă, o persoană bolnavă poate îmbolnăvi alte 12-18 persoane.
Dr. Sandra Alexiu atrage atenția asupra unui fenomen periculos: părinții care refuză vaccinul ROR (Rujeolă-Oreion-Rubeolă) evită cabinetele medicilor de familie pentru a nu fi întrebați de schema de vaccinare, preferând camerele de gardă sau mediul privat pentru afecțiuni banale.
Medicul nu vorbește din cărți, ci din realitatea zilnică a cabinetului său, iar mărturia sa este cutremurătoare: „Văd copii cu suprainfecții stafilococice sau encefalite după varicelă. Văd insuficiențe respiratorii după gripă, infecții cu VSR, tuse convulsivă, plămâni distruși, vieți nenorocite. [...] Grupurile închise de părinți ezitanți distorsionează adevărul și chiar deseori mint cu nerușinare, prezentând cazuri de sechele ale rujeolei drept consecințe ale vaccinării pentru a speria și a câștiga adepți”.
Rujeola afectează oameni de toate vârstele.
„Există și lucruri care nu se văd, sau nu se văd imediat, complicații care apar la distanță, după ani de zile după ce sugarul a trecut printr-o infecție aparent ușoară, cu câteva zile de febră și erupție, o boală «banală a copilăriei» cum e numită rujeola de către cei care îndeamnă vitejește părinții la «rezistență». Oamenii nu văd aceste cazuri, fiindcă nimeni nu vorbește despre ele. Părinții sunt distruși și deseori nu mai pot întoarce experiența lor în conștientizare către semeni”, precizează dr. Sandra Alexiu.
Una dintre cele mai de temut complicații ale rujeolei, dar care nu apare imediat, ci după ani, este Panencefalita Sclerozantă Subacută (PESS) sau boala Dawson, o maladie degenerativă progresivă cronică a sistemului nervos central, rară, dar devastatoare, pentru că duce la scleroză și afectează întregul creier.
Studiul recent publicat de medicii din Timișoara arată că incidența reală a PESS este necunoscută, dar, în general, aproximativ 4 până la 11/100.000 de infecții cu rujeolă duc la PESS.
La copiii care au prezentat infecția în primii cinci ani de viață, această incidență este semnificativ mai mare, ajungând la 18/100.000 de cazuri de rujeolă. Riscul de a dezvolta PESS în țările cu venituri mici și medii a fost estimat chiar mai mare, la aproximativ 22/100.000 de cazuri de rujeolă.
Referindu-se la studiu, dr. Alexiu subliniază gravitatea situației, dar și a bolii. „Șapte copii care au făcut rujeolă, șase dintre ei sub vârsta de un an, când ar fi trebuit să fie protejați prin efectul de imunitate de comunitate, condamnați pur și simplu de nepăsarea oamenilor și de inadecvarea măsurilor de sănătate publică. Da, e o boală rară, dar nu are leac, îți paralizează mușchii încet, încet, nu mai poți înghiți, mori sufocat de propria cutie toracică paralizată și condamnată să nu se mai miște și nu ai cum să lupți cu asta... un virus care te condamnă, rămâne cu tine și te lovește mai târziu...”.
Dr. Alexiu nu ezită să pună degetul pe rană și să identifice sursele acestei crize:
„Industria suplimentelor, a uleiurilor esențiale și a leacurilor fără dovezi e uriașă, depășește de multe ori tot ce produc companiile farmaceutice. Șarlatanii nu prezintă dovezi științifice, ci minciuni frumos împachetate în luciu și lacrimi, cu toate că uneori sunt și medici printre ei, o adevărată rușine pentru breasla medicală, cărora Colegiul Medicilor ar trebui să le ridice dreptul de a practica medicina, pentru că își pun pacienții în pericol”, scrie dr. Sandra Alexiu, pe rețeaua de socializare Meta.
Este un strigăt de ajutor din partea unui profesionist care vede, zi de zi, cum „minciunile frumos împachetate” distrug vieți care ar fi putut fi salvate printr-o simplă înțepătură.
„Jumătate din copiii pe care îi îngrijesc acum și sunt în jurul vârstei de un an nu au vaccinul ROR făcut. Le explic, îi chem, amână chiar să mai vină... preferă să nu mai vină la cabinet. Aleg să meargă la camera de gardă chiar pentru infecții banale, pentru că acolo nimeni nu îi întreabă despre schema de vaccinare”, a spus dr. Sandra Alexiu, medicul premiat la prima ediție a Galei Doctorului Digital, care promovează conceptul de „pacienteză”, un termen inventat pentru a descrie efortul medicilor de a-și adapta limbajul tehnic la nevoile publicului larg.
Acoperirea vaccinală în România este, în prezent, sub pragul de siguranță de 95% recomandat de OMS, înregistrând scăderi semnificative în ultimii ani. Acoperirea ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) a scăzut sub 80% în 2023, iar alte vaccinuri, precum vaccinul diftero-tetano-pertusis (DTP), au rate cuprinse între 60-70%, crescând riscul de epidemii și făcând nefuncțională imunitatea colectivă.