România pierde peste 565.000.000 de metri cubi de apă potabilă: 50% din apa introdusă în sistem nu este niciodată facturată

Câtă apă se pierde, concret

Informațiile provin dintr-un set de date tehnice transmise de autoritățile române în cadrul aplicării Directivei europene privind apa potabilă (UE 2020/2184) și includ situația a 47 de mari operatori regionali de apă.

Diferența, de peste 565 de milioane m³, reprezintă apă pierdută prin avarii, conducte vechi, consum necontorizat, furturi sau erori de măsurare, ceea ce specialiștii numesc „Non-Revenue Water” (apă care nu aduce venit).

Autoritățile precizează că 2024 a fost ales drept „an reprezentativ”, ceea ce sugerează că nivelul pierderilor este unul structural, nu excepțional.

Pierderile sunt concentrate la câțiva operatori mari

Datele arată că doar 10 operatori regionali sunt responsabili pentru aproape 58% din pierderile totale, adică aproximativ 326 de milioane m³ de apă pe an.

Pentru unii operatori, pierderile ajung la 45–60 de milioane m³ anual, iar în anumite zone se pierd peste 30.000 m³ de apă pe kilometru de rețea, de câteva ori mai mult decât în sistemele moderne din Europa de Vest.

Un aspect important semnalat de raport este că datele nu au fost verificate prin audit extern independent. Pentru toți operatorii apare mențiunea „No” la capitolul validare externă.

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) a confirmat pentru G4Media că informațiile provin din auto-raportările companiilor de apă, centralizate și transmise Comisiei Europene, care a confirmat primirea lor.

Expert: „Nu este derizoriu ca 50% din apă să fie pierdută”

Expertul în domeniu Dan Rădulescu spune că cifrele sunt în linie cu realitatea cunoscută din sector, iar nivelul de apă pierdută este important.

„Nu este derizoriu ca 50% din apă să fie pierdută, ori fizic – în marea majoritate –, ori prin erori tehnologice.”, a spus acesta pentru sursa citată.

Dan Rădulescu atrage atenția că problema este veche și confirmată inclusiv de rapoarte ale Curții de Conturi și ale unor organizații internaționale.

„Este o provocare majoră să rezolvi problema: sunt necesare investiții masive, înlocuirea infrastructurii învechite. Nu va fi deloc ușor. Dar pasivitatea nu este o soluție”, spune Rădulescu.

Ce înseamnă asta pentru fiecare român

Raportat la aproximativ 14,8 milioane de locuitori deserviți de rețelele publice, pierderile înseamnă peste 38 de metri cubi de apă pe cap de locuitor, în fiecare an, adică aproape 40.000 de litri de apă pierduți anual pentru fiecare persoană.

„Nu este deloc nesemnificativ, nici economic, nici din punct de vedere al mediului și al resurselor irosite”, avertizează expertul.

Până în 2028, Comisia Europeană va stabili praguri oficiale de pierderi acceptabile pentru toate statele membre. Țările care le depășesc vor fi obligate să prezinte planuri concrete de reducere a pierderilor și de modernizare a rețelelor, într-un termen de doi ani.

Între timp, românii plătesc și 10,06 lei/mc de apă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro