Livetext Război în Iran, ziua 83. Iranul vrea un control extins asupra Strâmtorii Ormuz și să-și continue programul nuclear militar

Prețurile petrolului au început să scadă joi după-amiază, după apariția unor informații precum că Iranul și SUA ar fi „la câteva ore distanță” de anunțarea unui acord, relatează Yahoo Finance.

Contractele futures pentru țițeiul Brent (BZ=F), indicele de referință internațional, au scăzut cu 2,6%, tranzacționându-se în jurul valorii de 102,30 dolari pe baril. În același timp, contractele futures pe țițeiul de referință american WTI (CL=F) au scăzut cu 2,5%, tranzacționându-se sub 96 de dolari.

Potrivit agenției semioficiale iraniene ILNA, regimul islamic de la Teheran și administrația Trump ar fi ajuns la un „armistițiu complet”, care ar include „libertatea navigației” în Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz și ridicarea treptată a sancțiunilor economice impuse Iranului.

În timp ce ILNA scrie despre iminența unui acord, contul The Kobeissi Letter, specializat în analiza pieței petrolului, anunță pe X o „înțelegere finală” în șase puncte, sub medierea Pakistanului.

Franța a respins joi orice eventuală intervenție a NATO pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, întrucât regiunea Orientului Mijlociu nu este acoperită de dispozițiile Tratatului Atlanticului de Nord, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Poziția noastră este clară și coerentă: Tratatul Atlanticului de Nord se aplică Atlanticului de Nord; nu este nici misiunea și nici alianța adecvată pentru o chestiune care privește Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Ormuz”, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux.

Acesta a reafirmat astfel opoziția Franței față de orice participare a NATO la o operațiune menită să garanteze securitatea navigației comerciale prin acest coridor strategic, blocat în prezent de Iran ca represalii față de acțiunile militare americano-israeliene împotriva sa.

În schimb, Franța impulsionează, împreună cu Regatul Unit, o misiune multinațională independentă față de NATO și orientată către asigurarea navigației „pașnice” în zonă, dar numai atunci când circumstanțele vor permite desfășurarea unei astfel de misiuni, adică după ce ostilitățile, deocamdată suspendate doar printr-un armistițiu, vor fi oprite printr-o încetare a focului durabilă, notează EFE.

Președintele Parlamentului irakian a condamnat utilizarea teritoriului sau a spațiului aerian irakian pentru atacuri împotriva țărilor arabe. El a declarat că vor fi luate măsuri legale împotriva celor responsabili de atacurile asupra Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite.

Teheranul ar rupe armistițiul pentru a preveni un atac american, a declarat pentru televiziunea de stat Fadahossein Maleki, membru al Comitetului pentru Securitate Națională și Politică Externă din Parlamentul iranian.

„Orice este posibil”, a spus Maleki când a fost întrebat dacă SUA ar putea încălca armistițiul. „Sincer, ar putea veni chiar și din partea Iranului. Dacă simțim că se întâmplă ceva dintr-o bază americană, Iranul are legitimitatea de a răspunde și de a preveni acest lucru”, a declarat el.

Italia, Irlanda și Spania au cerut Uniunii Europene să impună sancțiuni împotriva ministrul israelian al securității naționale Itamar Ben Gvir, care a publicat un videoclip ce arată cum îi umilește pe activiștii din „Flotila pentru Gaza”, relatează AFP.

Un val de indignare internațională a fost declanșat după ce Itamar Ben Gvir a publicat miercuri un videoclip în care arată tratamentul brutal aplicat celor circa 430 de activiști, reținuți după ce marina militară israeliană a interceptat flotila lor umanitară care încerca să spargă blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza.

Ministrul Itamar Ben Gvir a venit în portul Ashdod și a avut un comportament batjocoritor față de grupul de activiști debarcați acolo, ținuți îngenuncheați cu fața în jos, încătușați cu mâinile la spate și înghesuiți într-un spațiu strâmt. „Bun venit în Israel!”, spune în videoclip respectivul ministru, zâmbind în timp ce flutură un drapel israelian, iar dintr-un difuzor se aude imnul Israelului.

Ministrul italian de externe Antonio Tajani și premierul spaniol Pedro Sanchez au descris acest tratament aplicat activiștilor drept „inacceptabil”. Șeful diplomației italiene a scris joi pe rețeaua de socializare X că a cerut sancțiuni europene împotriva ministrului israelian pentru „interceptarea activiștilor în apele internaționale și supunerea lor la acte de hărțuire și umilință, cu încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului”.

Încă de miercuri, șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a catalogat drept „inacceptabil” modul în care au fost tratați membrii flotilei și a cerut scuze din partea Israelului.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a scris pe tot pe platforma X că „imaginile cu ministrul israelian Ben Gvir umilindu-i pe membrii flotilei internaționale care sprijină Fâșia Gaza sunt inacceptabile”. „Nu vom permite nimănui să ne maltrateze cetățenii”, a completat șeful guvernului spaniol, conform căruia impunerea unor sancțiuni împotriva ministrului Ben Gvir ar trebui să fie o „chestiune urgentă” pentru Bruxelles

De asemenea, premierul irlandez Micheal Martin a cerut Uniunii Europene „măsuri suplimentare” împotriva Israelului. Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, șeful guvernului irlandez a condamnat „tratamentul șocant aplicat cetățenilor UE” de către Israel, precum și „comportamentul inacceptabil” al ministrului Ben Gvir și solicită o dezbatere pe această temă la următoarea reuniune a Consiliului European din iunie.

Potrivit premierului irlandez, sancțiunile UE împotriva Israelului „ar trebui să includă cel puțin interzicerea (importurilor) produselor din coloniile israeliene și suspendarea parțială, sau chiar în totalitate a acordului de asociere între UE și Israel”. Acest acord, semnat în iunie 2000, cuprinde și o clauză care impune respectarea drepturilor omului.

Toți cei circa 430 de activiști din această flotilă interceptată de Israel au fost expulzați joi din Israel, majoritatea trei cu avioane puse la dispoziție de Turcia, potrivit Ministerului de Externe israelian. Printre ei sunt cetățeni din circa 40 de țări, inclusiv 74 de turci și 44 de spanioli.

„Flotila pentru Gaza”, alcătuită din circa 50 de ambarcațiuni, plecase din Turcia săptămâna trecută. Aceasta a fost cea mai recentă încercare de a sparge blocada israeliană asupra Fâșiei Gazei, după ce Israelul a interceptat un astfel de convoi și luna trecută.

Secretarul de stat american Marco Rubio a criticat joi statele membre NATO care „refuză să facă orice” în sprijinul Statelor Unite, relatează AFP.

Președintele Donald Trump „nu le cere să furnizeze trupe, să trimită avioane de vânătoare, dar ele refuză să facă orice dintre acestea”, a declarat Rubio înainte de plecarea spre Suedia, unde va participa vineri la o întâlnire a omologilor săi din NATO.

„Acest lucru ne-a supărat foarte mult”, a adăugat el.

Așa-zisul lider suprem al regimului din Iran, Mojtaba Khamenei, ar fi emis o directivă secretă potrivit căreia uraniul de calitate apropiată de cea necesară pentru fabricarea unei arme nucleare nu trebuie trimis în străinătate, spun două surse iraniene de rang înalt, citate de Reuters.

Invocarea acestei presupuse directive înseamnă că poziţia regimului islamic de la Teheran cu privire la una dintre principalele cereri ale SUA în negocierile de pace se radicalizează, notează sursa citată.

„Directiva liderului suprem şi consensul din cadrul establishmentului (de la Teheran – n.r.) sunt că stocul de uraniu îmbogăţit nu ar trebui să părăsească ţara”, a spus una dintre cele două surse iraniene.

Potrivit surselor, oamenii care dețin puterea la Teheran consideră că trimiterea materialului în străinătate ar face regimul mai vulnerabil la viitoare atacuri din partea SUA şi a Israelului.

Noul organism iranian pentru gestionarea strâmtorii Ormuz a revendicat miercuri o zonă de control care se extinde până la apele de la sud de portul Fujairah, ce găzduiește infrastructuri petroliere menite să eludeze blocada impusă strâmtorii, relatează AFP.

Teheranul controlează navigația pe această cale maritimă strategică pentru comerțul global cu combustibil încă de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane din 28 februarie.

În pofida armistițiului intrat în vigoare pe 8 aprilie, autoritățile solicită ca navele care tranzitează strâmtoarea să obțină autorizație de la forțele armate iraniene.

Miercuri, noua „Autoritate a strâmtorii Golfului Persic”, care dispune și de un cont oficial pe X, a postat un mesaj însoțit de o hartă, afirmând că a delimitat ‘zona de competență pentru gestionarea’ strâmtorii.

Conform mesajului, această zonă se extinde „de la Kuh-e Mubarak, în Iran, până la sud de Fujairah, în Emiratele Arabe Unite”, în ce privește intrarea de la est în strâmtoare, iar în partea vestică „de la insula Qeshm până la Umm Al-Quwain în Emirate’.

„Tranzitul prin această zonă în scopul traversării strâmtorii Ormuz necesită coordonare cu Autoritatea strâmtorii Golfului Persic și autorizare din partea acesteia”, se precizează în postare.

Emiratele Arabe Unite au anunțat vinerea trecută accelerarea construcției unei noi conducte petroliere, conducta Vest-Est, care ar urma să dubleze capacitatea companiei petroliere publice Adnoc prin portul Fujadrah și să devină operațională în 2027.

O conductă de 360 de kilometri leagă deja câmpurile petroliere Habshan din vestul Emiratelor Arabe Unite de Fujairah, în golful Oman, la sud de strâmtoarea Ormuz.

Instalațiile petroliere de la Fujairah au fost atacate în mai multe rânduri.

Siria va participa la summitul G7 din Franţa de luna viitoare în calitate de ţară invitată şi va fi reprezentată de preşedintele Ahmed al-Sharaa, marcând prima participare a Siriei la un summit al grupului de la înfiinţarea acestuia în 1975, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu subiectul.

O invitaţie adresată lui Ahmed al-Sharaa de a participa la summitul din 15-17 iunie de la Évian-les-Bains, în sud-estul Franţei, a fost înmânată personal ministrului sirian al finanţelor, Yisr Barnieh, care a participat la discuţiile financiare ale grupului la începutul acestei săptămâni la Paris, a declarat una dintre surse. Sursa, un oficial sirian, a declarat că participarea Siriei la discuţii se va concentra probabil pe rolul ţării ca „potenţial nod strategic pentru lanţurile de aprovizionare” în urma închiderii Strâmtorii Ormuz.

Transportul maritim prin strâmtoare a fost în mare parte oprit de la izbucnirea războiului din Iran la sfârşitul lunii februarie, zguduind economia globală.

Siria, ieşind din războiul civil de 14 ani ca aliat al Occidentului, încearcă să-şi reconstruiască economia distrusă de ani de conflict şi sancţiuni.

Deşi majoritatea sancţiunilor impuse în timpul guvernării foştilor preşedinţi Hafez şi Bashar al-Assad au fost între timp atenuate, atragerea investiţiilor străine şi restabilirea relaţiilor bancare normale s-au dovedit a fi mai lente şi mai dificile decât sperau mulţi oficiali.

Canada l-a chemat pe ambasadorul israelian în legătură cu răpirea și reținerea activiștilor care participă la Flotila Sumud Globală cu destinația Gaza din această săptămână.

„Ministrul Afacerilor Externe al Canadei a dispus oficialilor să-l cheme pe ambasadorul israelian pentru a cere asigurări cu privire la siguranța și securitatea canadienilor implicați”, a declarat prim-ministrul Mark Carney pe rețelele de socializare.

The abominable treatment of civilians aboard the flotilla, including that which is documented in footage shared by Itamar Ben-Gvir, is unacceptable. 

Canadas Minister of Foreign Affairs has directed officials to summon the Israeli ambassador to demand assurances regarding the…
— Mark Carney (@MarkJCarney) May 20, 2026
 

Carney a scris și despre videoclipul distribuit de Ben-Gvir care arată activiști reținuți maltratați de forțele israeliene, spunând: „Canada a impus deja sancțiuni stricte domnului Ben-Gvir, inclusiv interzicerea de a intra în țară, ca răspuns la incitarea sa repetată la violență.”

Unsprezece cetățeni canadieni fac parte din flotila de ajutor, potrivit organizatorilor acesteia.

Iranul și adversarii săi par amândoi prinși într-o „situație ciudată” în care niciuna dintre părți nu dorește o revenire la război, dar ambele vor să semnaleze că sunt pregătite să reia luptele dacă este necesar, spune Rob Geist Pinfold, lector la Kings College London.

Vorbind despre răspunsul Iranului la planul propus în 14 puncte, Geist Pinfold a spus că Teheranul simte probabil că „devine mai puternic” și că „timpul este de partea sa” din cauza influenței sale asupra Strâmtorii Hormuz.

El a avertizat împotriva hărților care prezintă Iranul ca având control total asupra căii navigabile strategice, menționând că strâmtoarea se învecinează, de asemenea, cu Omanul și Emiratele Arabe Unite și are o prezență navală americană majoră.

Dar el a spus că Iranul pare hotărât să-și consolideze influența asupra Strâmtorii Ormuz.

Ministrul polonez de externe a solicitat Ministerului de Interne să interzică intrarea în țară a ministrului israelian de extremă dreapta, Itamar Ben-Gvir, după indignarea de la Varșovia față de arestarea activiștilor flotilei din Gaza.

„Ministrul Sikorski a decis să solicite Ministerului de Interne să emită o interdicție de intrare a ministrului Ben-Gvir în Republica Polonă din cauza acțiunilor sale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Maciej Wewior.

Iranul a executat două persoane pentru ceea ce a numit a fi acuzații de creare a unui grup menit să perturbe securitatea țării și de apartenență la o organizație „teroristă”, relatează agenția de știri semi-oficială Tasnim.

Cei doi bărbați au fost, de asemenea, acuzați de „revoltă armată prin formarea de grupuri criminale, împușcături și tentativă de asasinat în conformitate cu obiectivele grupării teroriste”, a declarat Tasnim.

După o scădere de două zile, prețurile petrolului au crescut, pe măsură ce anxietățile continue legate de ofertă continuă să fie în centrul atenției, pe fondul incertitudinii legate de războiul SUA-Israel împotriva Iranului.

Până la ora 00:55 GMT, joi, contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 81 de cenți, sau 0,77%, ajungând la 105,83 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) au câștigat 97 de cenți, sau 0,99%, ajungând la 99,23 dolari.

Întorsătura de situație vine pe fondul temerilor persistente legate de armistițiul cu războiul din Iran, în timp ce o scădere a stocurilor de țiței din SUA a amplificat îngrijorările cu privire la reducerea rezervelor globale.

O sursă militară iraniană a declarat presei ruse că Teheranul deține arme avansate care nu au fost încă desfășurate.

Vorbind despre pregătirea Iranului pentru un alt potențial atac american, oficialul a declarat agenției de știri RIA Novosti: „Am produs arme moderne pe plan intern, care nu au fost încă utilizate pe câmpul de luptă și nu au fost de fapt testate.”

Sursa a subliniat, de asemenea, că Teheranul este pe deplin pregătit pentru o escaladare cu SUA, adăugând: „În ceea ce privește echipamentele și capacitățile de apărare, nu ne confruntăm cu nicio lipsă care ne-ar împiedica să ne apărăm țara.”

„De data aceasta, nu intenționăm să ne abținem.”

Autoritatea iraniană pentru Strâmtoarea din Golful Persic a anunțat instituirea unei zone maritime controlate în Strâmtoarea Ormuz, impunând tuturor navelor obligația de a solicita autorizație înainte de tranzit.

Noua zonă restricționată se întinde de la Kuh-e Mubarak până la sud de Fujairah (EAU) la intrarea estică, și de la insula Qeshm până la Umm al-Quwain la intrarea vestică, o măsură ce semnalează o intensificare severă a controlului Iranului asupra uneia dintre cele mai critice rute de transport maritim din lume.

1/
جمهورى اسلامى ايران محدودهٔ نظارتى مديریت تنگه هرمز را به این شرح تعيین کرده است: «خط اتصال كوه مبارك درايران وجنوب فجيره درامارات در شرق تنگه تاخط اتصال انتهاى جزيره قشم درايران و ام القيوین امارات درغرب تنگه.» pic.twitter.com/3ELSwYx5Bp
— PGSA | نهاد مدیریت آبراه خلیج فارس (@PGSA_IRAN) May 20, 2026
 

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că pușcașii marini americani au urcat la bordul unui petrolier comercial sub pavilion iranian în Golful Oman, suspectat că a încercat să încalce blocada impusă de administrația Trump asupra porturilor din Iran.

Earlier today in the Gulf of Oman, U.S. Marines from the 31st Marine Expeditionary Unit boarded M/T Celestial Sea, an Iranian-flagged commercial oil tanker suspected of attempting to violate the U.S. blockade by transiting toward an Iranian port. American forces released the… pic.twitter.com/1AVT0MudKY
— U.S. Central Command (@CENTCOM) May 20, 2026
 

Forțele americane au eliberat nava după percheziție și au obligat echipajul să își schimbe cursul, CENTCOM precizând că armata SUA a redirecționat deja 91 de nave comerciale de la instituirea acestei blocade.

• Libertatea a transmis Livetext Război în Iran, ziua 82. Putin și Xi critică SUA și promit stabilitate pe piața energiei în caz de război
• Iranul nu renunță la planul asasinării lui Donald Trump și Benjamin Netanyahu. Recompensa uriașă care ar fi oferită

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE