România vrea să dea liber la vânătoarea de păsări migratoare. De ce noua lege a vânătorii poate duce la dispariția a zeci de specii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Semnat de 25 de deputați și senatori PSD, PNL, UDMR și de la minorități, proiectul de modificare a legii vânătorii înlocuiește cotele anuale de împușcare a păsărilor cu un număr maxim permis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Activiștii de mediu atrag atenția că, în forma asta a legii, unele specii vor dispărea. Inițiatorii îi contrazic.
Cuprins:
- Alt sistem de cote, perioadă mai scurtă ca să devii vânător
- Cotele zilnice nu țin cont de efectivele de păsări
- Pot fi împușcate de până la peste 22 de ori mai multe exemplare de păsări
- Deputatul inițiator: „Unicul protector al faunei este vânătorul”
- Impactul asupra mediului, imprevizibil, spune SOR
- Un vânător începător poate confunda păsările între ele
- „Vor să se asigure că nu vor mai fi suspendate cotele”
- Cum justifică inițiatorii legii schimbarea cotelor
- Biolog: „Toate ecosistemele vor fi perturbate”
„Vor fi perturbate toate ecosistemele și, în final, tot omul va avea de suferit”, spune, pentru Libertatea, Ciprian Fântână, biolog și directorul de conservare al Societății Ornitologice din România (SOR).
Deocamdată, legea se află pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională, după o sesizare a parlamentarilor USR. Dacă CCR îi dă undă verde, legea va ajunge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Alt sistem de cote, perioadă mai scurtă ca să devii vânător
Proiectul de modificare a legii vânătorii a fost inițiat de 25 de deputați și senatori PSD, PNL, UDMR și din grupul minorităților. El a fost adoptat la începutul lunii noiembrie cu 205 voturi „pentru”, 57 de voturi „împotrivă” și 11 abțineri. Cu excepția a doi parlamentari, întregul grup USR a votat împotrivă. S-au mai împotrivit modificărilor doar cinci liberali și trei membri UDMR.
Legea aduce două modificări importante și cu impact major: pe de-o parte, schimbă cotele de vânătoare a păsărilor migratoare din anuale într-un număr de exemplare admis zilnic. Pe de altă parte, reduce perioada de pregătire a viitorilor vânători de la un an la șase luni.
Și una, și cealaltă, contestate de activiștii de mediu.
Cotele zilnice nu țin cont de efectivele de păsări
„Problema e că aceste cote au fost propuse doar așa, ca să fie propuse, nu au o justificare, nu urmăresc impactul asupra speciilor care sunt vânate”, spune Ciprian Fântână.
Până acum, anual, printr-un ordin de ministru al mediului, era prevăzut un număr maxim de exemplare ce pot fi vânate dintr-o anume specie. Acel număr se împărțea între fondurile de vânătoare, iar cifra era stabilită ca o medie a exemplarelor vânate în ultimii cinci ani.
<strong>Noul sistem nu prevede un număr maxim anual de păsări colectate, ci un număr maxim zilnic pentru fiecare vânător, în fiecare sezon de vânătoare. Iar numărul anual de păsări vânate crește enorm.</strong>
Practic, este un sistem de calcul care depinde doar de numărul de vânători din teren. Proiectul legislativ nu prevede numărul-limită de vânători dintr-un sezon.
„Cotele propuse nu provin din studii științifice care să ia în calcul impactul lor pentru populațiile speciilor cinegetice și nici din studiile care sunt cerute pentru asigurarea protecției populațiilor de păsări. Neavând un studiu care să spună că această lege nu are impact negativ, pare ceva făcut după ureche care urmărește doar interesul vânătorilor”, acuză biologul Ciprian Fântână.
Pot fi împușcate de până la peste 22 de ori mai multe exemplare de păsări
Pentru a înțelege mai bine ce impact au cotele zilnice de vânătoare asupra speciilor de păsări, SOR a făcut câteva calcule. Astfel, a înmulțit numărul de exemplare admise cu numărul de zile în care este permisă împușcarea lor și cu numărul fondurilor de vânătoare pe care s-a făcut recoltarea în sezoanele trecute. A fost inclus un singur vânător per fond de vânătoare pentru fiecare specie.
De exemplu, în forma din prezent a legii există o cotă anuală de aproximativ 131.000 de exemplare de rață mare. În noua formă, cota anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. Astfel, pentru rața mare, într-un sezon de vânătoare cuprins în perioada 1 septembrie - 15 februarie, estimând că vânătorii de pe toate fondurile recoltează maximumul admis, pot fi vânate undeva la 2,7 milioane de exemplare.
În cazul gârliței mari, exista o cotă anuală de aproximativ 50.000 de exemplare. În forma dorită de Parlament, cota zilnică este de 10 exemplare pentru fiecare vânător. Astfel, ajungem la aproape 866.000 de păsări din această specie împușcate într-un sezon de vânătoare. De peste 17 ori mai multe decât în forma inițială a legii. Iernează în România undeva la 150.000 - 280.000 de gârlițe mari, conform Atlasului Păsărilor din 2015.
<strong>O situație și mai îngrijorătoare este în cazul turturicii, pentru că aceasta este </strong><a href="https://www.iucnredlist.org/species/22690419/154373407" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>specie vulnerabilă</strong></a><strong> atât la nivel european, cât și la nivel global. În anii trecuți, cota de vânătoare era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formă, pot fi vânate de peste 22 de ori mai multe, în condițiile în care efectivul din România este estimat la 120.000 - 300.000 de perechi.</strong>
Dacă în vechiul sistem de cote anuale puteau fi împușcate aproximativ 400.000 de ciocârlii de câmp, cu cotele zilnice se poate ajunge la peste 1,1 milioane de exemplare.
Trăgând linie, numărul maxim de exemplare sau de specii ce pot fi vânate anual în România este impredictibil și poate chiar depăși efectivele totale ale populațiilor de păsări.
„Populația de turturică, de exemplu, este vulnerabilă. Să nu uităm că a scăzut cu 90% din 1970 până acum, în special din cauza agriculturii și a pesticidelor. Dar cu vânătoarea, declinul acesta se va accentua și mai tare. Turturica nu ar mai trebui vânată deloc ori, în cel mai rău caz, să fie redusă cota”, spune Fântână.
Deputatul inițiator: „Unicul protector al faunei este vânătorul”
Deputatul Gheorghe Nacov, din grupul minorităților, este principalul inițiator al modificărilor aduse legii vânătorii. Contactat de Libertatea, Nacov spune că cifrele estimate de SOR nu se susțin.
„Să nu vă luați după toți bătuții în cap care fac proiecții de Războiul Stelelor. Noi, vânătorii, suntem mai rar pe teren, nu suntem toți, iar păsările nu sunt tot timpul prezente, deci cifrele nu se susțin. Acest sistem este unul folosit în UE care s-a dovedit bun. E vremea să ne actualizăm această legislație”, a declarat Gheorghe Nacov.
Aceste specii sunt departe de a fi amenințate, nu se vânează specii de păsări protejate. Unicul protector al faunei este vânătorul. Echilibrul nu poate fi păstrat fără vânătoare.Gheorghe Nacov, deputat:
O cotă de vânătoare a animalelor și a păsărilor este necesară, spun specialiștii din domeniul protecției mediului, pentru a preveni suprapopularea și pentru a preîntâmpina malformațiile genetice. Cu toate astea, atrag ei atenția, trebuie stabilite niște limite prin studii, pentru a nu ajunge, în dorința declarată de a preveni suprapopularea, la cealaltă extremă: exterminarea unei specii.
Impactul asupra mediului, imprevizibil, spune SOR
Biologul Ciprian Fântână e de părere că nici cotele de vânătoare anuale, așa cum sunt acum, nu sunt corect stabilite pentru că nu au la bază studii de mediu și nu țin cont de mărimea populațiilor de păsări sau de vulnerabilitatea anumitor specii. Însă vânarea prin cote zilnice este și mai gravă.
„Cotele de vânătoare trebuie să ofere predictibilitate. Or, tocmai pentru că nu au fost făcute niște analize, impactul asupra păsărilor, asupra mediului este imprevizibil”, explică el.
În plus, dacă vorbim de păsări migratoare, România nu are o metodologie pe baza căreia să fie aprobate cotele de recoltă, așa cum există pentru speciile sedentare.
Ce a făcut Ministerul Mediului până acum a fost să impună cote de recoltă făcând media ultimilor cinci ani de exemplare de păsări migratoare vânate, pornind de la cifra populației cuibătoare locale - adică numărul aproximativ de exemplare care iernează în țara noastră.
Un vânător începător poate confunda păsările între ele
În luna noiembrie, când proiectul de modificare a Legii vânătorii a trecut de ultima Cameră din Parlament, Societatea Ornitologică Română a trimis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis prin care i-a cerut să nu promulge legea. În scrisoare, SOR spunea că e nevoie de cote anuale de recoltă bazate pe metode științifice, care să nu afecteze populațiile de păsări, de interzicerea împușcării pentru speciile cu statut de conservare și de reducerea cotelor pentru cele cu populație în descreștere.
Cât despre perioada de pregătire a viitorilor vânători, care a fost redusă, aceasta este mult prea mică, afirmă SOR. În șase luni, un vânător nu are timp să învețe să recunoască speciile de păsări pe care le poate vâna.
Spre exemplu, în România există ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlii de stol și ciocârlan, însă numai ciocârliile de câmp pot fi vânate. Toate aceste specii seamănă foarte bine între ele, iar un vânător abia ieșit pe teren, fără cunoștințe suficiente, poate ușor să le confunde, spune SOR.
„Vor să se asigure că nu vor mai fi suspendate cotele”
La inițiativa legislativă s-a ajuns după ce în ultimii doi ani, ordinele de ministru privind cotele anuale de recoltă pentru păsări au fost anulate de instanță. ONG-urile de mediu și Alianța pentru Combaterea Abuzurilor au dat în judecată Ministerul Mediului și au câștigat.
De exemplu, Curtea de Apel Brașov a oprit vânarea a 36 de specii de păsări sălbatice pentru sezonul de vânătoare 2020-2021, printre care turturica, rața moțată și rața mare, gârlița mare, găinușa de baltă și coțofana.
Cotele au fost suspendate pentru că nu există o metodologie clară prin care să fie stabilite, a spus instanța, astfel încât populația speciei respective să nu fie afectată.
O decizie identică a dat-o și Curtea de Apel Târgu Mureș pentru sezonul 2021-2022, potrivit G4Media.
Dacă aceste cote vor fi stabilite prin lege, ele nu mai pot fi contestate decât la Curtea Constituțională.
„Vor să se asigure că nu vor mai fi suspendate cotele. Asta a fost soluția lor: în loc să facă niște studii, pentru că noi asta am tot cerut și asta le-a spus și instanța, au făcut o lege”, spune Ciprian Fântână.
Cum justifică inițiatorii legii schimbarea cotelor
Cei 25 de parlamentari care au semnat legea spun, în expunerea de motive a proiectului de act normativ, că „practica europeană nu prevede o limitare a vânării păsărilor migratoare admise la vânătoare”.
Cu toate astea, normele europene, mai exact, Directiva „Păsări”, spun că statele europene trebuie să ia măsuri astfel încât să protejeze păsările migratoare.
Inițiatorii legii sunt de părere că prin noile modificări, este posibilă „alinierea legislației cinegetice a României cu cea a Uniunii Europene”. Iar vânătorul „își va putea face treaba”, a afirmat Gheorghe Nacov, înaintea votului din Camera Deputaților. El însuși este vânător.
Vânarea păsărilor migratoare, care se reglementează în momentul de faţă prin ordin de ministru, a fost suspendată din cauza unor carenţe ale actului administraţiei publice centrale.Gheorghe Nacov, parlamentar:
Or, tocmai această Directivă spune Societatea Ornitologică Română că o încalcă noua lege. USR a sesizat, în noiembrie, Curtea Constituțională.
„Noua formă a legii prevede modificări substanțiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligația pozitivă a statului de a asigura protecția mediului, inclusiv prin protecția biodiversității”, a scris grupul în sesizare.
Biolog: „Toate ecosistemele vor fi perturbate”
Ciprian Fântână nu poate prezice impactul pe care l-ar avea dispariția unor specii de păsări migratoare din țara noastră în cazul în care legea ar fi promulgată în noua formă, iar calculele estimate s-ar confirma. Poate spune însă că ar fi unul „grav”.
„Animalele și plantele sunt organizate în ecosisteme în care funcționează relații trofice. Prin genul ăsta de relații dintre specii, efectivele se reglează între ele”, spune Fântână.
El dă exemplul campaniei celor patru dăunători din China, 1958. Liderul de-atunci al Partidului Comunist Chinez a ordonat uciderea vrăbiilor, șobolanilor, muștelor și țânțarilor. A început cu vrăbiile, despre care a spus că mănâncă prea mult din cerealele populației.
<strong>Urmarea a fost o invazie de insecte și o distrugere a recoltelor și a frunzelor copacilor. A fost foamete în China.</strong>
