Românii vor fi pregătiți pentru război. Șeful Armatei, generalul Vlad Gheorghiță: „Capacitatea de pregătire este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”

Generalul Gheorghiță a explicat că România a introdus, începând cu 2026, modificări legislative privind pregătirea populației pentru situații critice.

Șeful Armatei: Modificări legislative privind pregătirea populației pentru situații critice

„Începând din acest an, avem o modificare în legea pregătirii populației pentru război. Tot începând din acest an, ne propunem să aducem tineri în MApN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți. O să continuăm aceste programe, în funcție de alocațiile bugetare. În acest an pregătim circa 1.000 de militari. În anii următori vom avea 2-3 serii de pregătire pe an. Capacitatea de pregătire este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a declarat Vlad Gheorghiță.

Pe lângă pregătirea pentru situații de război, șeful Armatei a subliniat importanța instruirii populației pentru alte tipuri de crize, precum dezastrele naturale.

„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diverse crize, cum ar fi incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, a adăugat acesta.

Securitatea proiectului Neptun Deep, prioritară pentru România

O altă temă abordată a fost securitatea proiectului de exploatare a gazelor Neptun Deep din Marea Neagră.

Generalul Gheorghiță a clarificat că, deși zona economică exclusivă nu este protejată de articolul 5 al Tratatului NATO, statul român este responsabil de apărarea infrastructurii critice.

„Juridic, articolul 5 (din Tratatul NATO) nu poate fi activat pentru apărarea zonei economice exclusive (a României din Marea Neagră – n.r.). Dar asta nu înseamnă că nu ne apărăm zonele. Vom avea aliați, dacă va fi cazul. Dacă vă referiți la platformele din exploatarea Neptun Deep, toate platformele sunt teritoriu național. Infrastructura critică înseamnă și cablurile submarine. Este datoria statului român să își apere infrastructura. Trebuie să investim în forțele navale române. Protejarea infrastructurii critice e o misiune a MAI. MApN va acorda sprijinul necesar”, a declarat șeful Armatei.

Aceste declarații vin în contextul tensiunilor geopolitice crescute din regiune și al eforturilor NATO de a consolida securitatea la granițele estice ale alianței.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro