Mergi direct la conținut »
Teatrul Capitol, ruina din inima Bucureştilor. Cel mai vechi teatru din Capitală, fragilizat de cutremur, abandonat de comuniști, căzut în uitare și nepasare
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Teatrul Capitol, ruina din inima Bucureştilor. Cel mai vechi teatru din Capitală, fragilizat de cutremur, abandonat de comuniști, căzut în uitare și nepasare

Teatrul Capitol, ruina din inima Bucureştilor. Cel mai vechi teatru din Capitală, fragilizat de cutremur, abandonat de comuniști, căzut în uitare și nepasare

Sculpturi vechi de 100 de ani se degradează în cel mai vechi teatru din Capitală și nimeni nu face nimic.

De Andrei Crăițoiu,

Arhitecții bucureșteni au avut mai multe inițiative și proiecte pentru salvarea lui, dar nu au avut nici un fel de sprijin din partea autorităților. Clădirea se află în proprietatea statului, în administrarea RomâniaFilm și după anul 1990 nu a mai fost investit nici un leu în această clădire.    

Teatrul de Vară “Alhambra”, rebotezat “Capitol” de comuniști, e o adevărată ruină. Inaugurat acum peste 100 de ani, în 1916, clădirea se degradează pe zi ce trece, iar locul devine un adevărat pericol pentru cei care intră în curtea interioară.

Acum și atunci. 2019 versus 1916. Scena Teatrului de Vară e o adevărată ruină, în timp ce acum 100 de ani, zeci de spectacole aveau loc în fiecare săptămână

Tencuiala a căzut în totalitate, iar cărămizile se văd la tot pasul. Multe sunt mâncate de vreme, iar fațada stă să pice și ea în orice moment. Aflat pe strada Constantin Mille din București, paralel cu Bulevardul Regina Elisabeta, teatrul era parte a cinematografului cu același nume, ridicat cu trei ani mai devreme, distrus și el acum.

Premiera, o piesă franceză

Clădirea superbă, proiectată de arhitectul Nicolae Nenciulescu, cu sculpturi și ornamente realizate de Spiridon Georgescu, avea o poziție excelentă și o acustică perfectă pentru acele vremuri.

Rezultate oficiale parțiale BEC după numărarea a 99% din voturi. Ce procent are Viorica Dăncilă
Recomandări

Rezultate oficiale parțiale BEC după numărarea a 99% din voturi. Ce procent are Viorica Dăncilă

Una dintre primele imagini cu Teatrul de Vară Capitol, realizată în mai 1916, chiar de arhitectul construcției, Nicolae Nenciulescu

Iar teatrul a atras publicul ca un magnet. Proiecția de debut a avut loc în 1916 și a fost una franceză. “Voyage dans la lune”, de Georges Melies, s-a auzit pentru prima dată aici. Toate locurile au fost vândute într-un timp record. Într-un Bucureşti boem, strada Sărindar de atunci era locul preferat al celor pasionați de spectacole și cultură.

“Era un adevărat furnicar, pentru că se afla într-o zonă superbă a orașului, unde lumea bună din perioada interbelică ieșea la plimbare pe bulevardele largi și liniștite ale orașului”, spun istoricii.

Reparații superficiale după 1977, abandon total după 1990

Dar începând cu cutremurul din 4 martie 1977, lucrurile s-au schimbat. Seismul a afectat grav structura clădirii, care a fost ruptă în două. S-au făcut reparații și spectacolele au continuat. Doar că în 1990, cinematograful și teatrul se închid pentru prima dată, totul fiind într-o evidentă stare de deteriorare. Nu au mai existat investiții, iar an de an nimeni n-a făcut nimic. Rar, grădina și-a mai deschis porțile, dar pericolul era la tot pasul. Acum situația este una mult mai gravă.

Cele 10 județe în care Viorica Dăncilă a câștigat în fața lui Iohannis
Recomandări

Cele 10 județe în care Viorica Dăncilă a câștigat în fața lui Iohannis

Așa arată acum intrarea în clădirea istorică de pe strada Constantin Mille

Sculpturile sunt aproape distruse, balconul de deasupra scenei nu mai există, la fel ca și gradenele de beton din interiorul grădinii. Bălăriile sunt peste tot. Cei șase îngerași sculptați au început și ei să-și piardă formele, să dispară în umezeală și mucegai. Autoritățile locale nu au luat nici un fel de atitudine pentru remedierea situației, doar asociațiile civice au mai încercat să ajute, dar totul s-a stopat rapid.

Arhitecții ar vrea, dar nu-i bagă nimeni în seamă

Clădirea aparține RomâniaFilm, dar în ciuda insistențelor nu am primit nici un răspuns oficial referitor la acest subiect. “Domnul director e într-o întâlnire, directorul juridic e plecat, iar pe la exploatare sunt prin concediu. E greu și pentru ei să facă față”, a fost răspunsul primit de fiecare dată.

Tolo: Duminica Șefului – de ce a devenit Klaus Iohannis președinte de facto dintr-un tur
Recomandări

Tolo: Duminica Șefului – de ce a devenit Klaus Iohannis președinte de facto dintr-un tur

Arhitectul Matei David a fost implicat în mai multe proiecte legate de Teatrul de Vară “Capitol”, alături de mai mulți colegi ai Facultății de Arhitectură, dar de fiecare dată se loveau de aceeași problemă: “pentru cine facem noi investiții?”.

Și cinematograful Capitol e închis din 1990, acum la parter fiind o cafenea și un restaurant de tip fast-food

“Au existat în ultimii ani tot felul de proiecte pe care colegii mei le-au demarat pentru modernizarea și reabilitarea teatrului, dar nimeni nu știa care e statutul real al clădirii. Cei de la primărie nu ne-au băgat în seamă, RomâniaFilm e în faliment de ani buni. Ce să facem, să strângem bani degeaba? E păcat că o astfel de clădire a ajuns așa”, a explicat acesta pentru Libertatea.

Un parteneriat public-privat ciudat

Pe site-ul “justiție curate” apare informația potrivit căreia, în 1997, RomâniaFilm a încheiat un contract de asociere în participațiune, pe 20 de ani, cu o firmă evreiască, SC NEWELAN TRADE SRL. Directorul de la acea vreme al RomâniaFilm, Mihail Tintea, spunea că, potrivit contractului, RomâniaFilm se angaja să pună la dispoziția firmei NEWELAN cele două clădiri pentru prestarea de diverse activități.

Sculpturile realizate de Spiridon Georgescu sunt într-o stare ridicată de degradare

În schimb, NEWELAN se angaja să restaureze cele două clădiri și să ofere în primii 5 ani în mod diferențiat o cotă din profitul brut al activității realizate în baza contractului – practic, o chirie pentru utilizarea spațiului – nu mai puțin de 150 de dolari în primii doi ani, 1.000 de dolari în următorii trei ani si 3.000 de dolari după primii cinci ani.

Contractul încheiat de RomâniaFilm cu NEWELAN a ridicat însă multe semne de întrebare. În primul rând, după semnarea contractului, firma a refuzat să plătească chiria, astfel că s-a ajuns în instanță. Înainte ca justiția să pronunțe vreo decizie în acest caz, în anul 2004, RomâniaFilm și firma NEWELAN s-au împăcat.

În plus, contractul a fost realizat fără licitație sau vreun anunț public privind intenția RomâniaFilm de a restaura clădirile. De asemenea, dacă imobilele ar fi intrat, la un moment dat, din proprietatea statului în proprietatea RomâniaFilm, iar societatea ar fi dorit să le vândă, în eventualitatea unei legi a privatizării cinematografelor, firma NEWELAN ar fi avut drept de preemțiune, iar vânzarea s-ar fi făcut fără licitație.

Close
Închide
  Close