Ruinele celebre ale Bucureştiului

Hotel Concordia

Aflat în centrul vechi al Bucureştiului, fostul hotel are o însemnătate istorică uriaşă: pe data de 23 ianuarie 1859, în apartamentul 5 al stabilimentului, conducătorii Partidei Naţionale în alegeau pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Româneşti. Practic, aici a început povestea Unirii Principatelor Române. În 2002, clădirea a fost retrocedată unui cetăţean canadian, care a vândut imobilul, iar după uşa metalică de la intrare, se stinge un alt locaş istoric. Doar o plachetă de marmură mai aminteşte despre evenimentul întâmplat în urmă cu 150 de ani.

Hotel Griviţa

Denumit în perioada interbelică Hotel Bratu, instituţia avea doar două stele, dar persoane cunoscute ale culturii româneşti i-au călcat pragul. George Enescu, care nu avea o proprietate personală, închiria cu luna un apartament de trei camere cu pian, iar Haricleea Darclee, una dintre cele mai mari soprane ale ţării noastre, şi-a petrecut aici ultima perioadă a vieţii, într-o sărăcie lucie. Acum hotelul a intrat în proprietatea fraţilor Micula, patronii European Drinks, care întârzie renovarea.

Cinema Dacia

Clădirea, aflată pe Calea Griviţei, a fost construită în 1905 şi are o veche tradiţie. Aici intrau călătorii care aşteaptau trenul în Gara de Nord şi aveau ceva timp de pierdut, biletul costând numai 2 lei. Deasupra ecranului se spune că se afla un basorelief care înfăţişa o împărăteasă şi un cal, surprinşi în timpul unui act sexual cu explicite tente zoofile.

Recomandări

Alertă la Banca Națională după alegeri. Investitorii încep să părăsească România, trendul s-ar putea accentua după parlamentarele de duminică

Moara lui Assan

Fabrica Assan au luat fiinţă în 1853, fiind una dintre cele mai prestigioase complexe industriale din Bucureşti.

După 1948 a fost naţionalizată de comunişti, iar, după Revoluţie, clădirile au intrat în paragină, sperându-se că odată cu ruinarea sa terenul situat într-o zonă bună a Capitalei va putea fi exploatat prin construirea unui cartier rezidenţial. Cum clădirile nu au căzut de bunăvoie, în mai 2008, un incendiu a mistuit mare parte din clădirea aflată pe ”Lista monumentelor istorice din România”.

Palatul Ştirbei

Somptuosul edificiu, constuit în 1835, era cunoscut în secolele al XIX-lea şi al XX-lea pentru balurile organizate aici. Rămas în posesia familiei Ştirbei până în 1948, el va adăposti în perioada comunistă Muzeul de Artă Populară şi Muzeul Ceramicii şi Sticlei, iar o parte a complexului şi pivniţelor intră în posesia Întreprinderii de industrializare a vinului. Deşi se află într-o zonă ocrotită de lege, suprafaţa palatului va îngloba într-un viitor apropiat un mall, un bloc de locuinţe de 40 de metri, un hotel şi o parcare subterană.

Fostul Club Hermes

Pe strada Şelari, la numărul 16, în Centrul Vechi al Bucureştiului, se află clădirea fostului Club Hermes, unde aveau loc înainte de Revoluţie şedinţe de sindicat. Acum, edificiul devastat a devenit loc de popas pentru oamenii străzii.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Casa Radio

Mii de muncitori din toată ţara au lucrat, în aceeaşi peioadă în care se ridica Casa Poporului, la ceea ce se vroia a fi Casa Radio. Clădirea, terminată în mare proporţie, a căzut în ruină pe parcursul celor aproape 20 de ani, care au trecut de la Revoluţie. Demolarea sa a început, iar locul îi va fi luat de un proiect imobiliar, dezvoltat în parteneriat public-privat pe o suprafaţă construită de 360.000 de metri pătraţi. În următorii ani, pe cheiul Dâmboviţei vor apărea o zonă comercială, spaţii de birouri şi 300 de camere de hotel de cinci stele.

Hanul lui Manuc

Terminat în 1808, în apropierea Curţii Vechi, la ordinul lui Manuc-bei, el a purtat şi denumirea de ”Grand Hotel de la Dacie”, iar aici se organizau spectacole, baluri şi concerte. Înainte de primul război hanul devenise locul de întâlnire al politicienilor, care îşi propuseseră Mare Unirea. În prezent, este doar o umbră palidă a ceea ce a fost odată.

Hotel Dunărea

La intersecţia Căii Grivita cu Bd. Gh. Duca se găsesc ruinele hotelului Dunarea, foarte căutat în perioada comunistă de călătorii osteniţi, care poposeau în Gara de Nord, situată vis-a-vis. Se spune că înainte de Revoluţie aici ar fi funcţionat un bordel clandestin, acoperit de Miliţie şi Securitate deoarece fetele contribuiau cu informaţii importante pentru prinderea ”duşmanilor de clasă”.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Fabrica de bere Griviţa

Construită în 1869, de Erhard Luther, fabrica de la capătul Căii Plevnei, acum bulevardul Orhideelor, era furnizorul Casei Regale şi în topul industriei de profil româneşti. Fabrica a fost naţionalizată în ’48, când a luat şi denumirea Griviţa, fiind cunoscută pentru producţia berii Gambrinus, iar după Revoluţie pentru cele din gama Heineken.

În noiembrie 2005, fabrica s-a închis pentru că se află în imediata vecinătate a şantierului pentru noul pasaj Basarab şi a scăpat de demolările din zonă, doar pentru că este pe lista monumentelor istorice.

Biblioteca Naţională

Clădirea situată pe Bulevardul Unirii, e în paragină din 1986, când s-a ordonat renovarea, iar angajaţii bibliotecii stau de mai bine de 20 de ani într-un sediu provizoriu, care a devenit unul permanent. De abia la jumătatea anului trecut, după o tergiversare provocată de un proces cu o firma de construcţii, lucrările la clădire au demarat, în urma contractării unui împrumut extern în valoare de 30 de milioane de euro.

Cinema Feroviar

Se găseşte la intersecţia Căii Griviţei cu strada Buzeşti. Clădirea în stil neoclasic francez, datează de la 1885, iar de-a lungul timpului aici au avut sediul Clubul Partidului Naţional Liberal, libraria „I. L. Caragiale” şi Cinematograful „Feroviar”. După 1989, locatarii au incendiat intenţionat clădirea pentru a primi locuinţe noi, la bloc, iar din vechea clădire nu a mai rămas decât faţada.

Pasarela Basarab

Ridicată în urmă cu 60 de ani, construcţia de metal stă închisă de aproape doi ani, iar traficul pietonal a fost direcţionat spre pasajul subteran. Devenită celebră în urma unei secvenţe din seria de filme poliţiste a lui Sergiu Nicolaescu, pasarela va dispărea odată cu înaintarea construcţiei la mult aşteptatul pasaj Basarab.

Centrul Istoric al Bucureştiului

Un amestec discrepant între clădiri noi şi altele degradate, şanţuri săpate şi neacoperite, terase întinse pe trotuar, praf, gunoaie, pub-uri lângă biserici şi locuinţe ocupate ilegal. Deşi ediii au dorit întotdeauna refacerea identitara a Centrului Istoric, inclusiv mobilier de calitate, unitate cromatică şi orar prestabilit pentru locaţiile din zonă, municipalitatea bucureşteană mai are mullt până să facă ordine în haosul arhitectural de aici.

În anul 1943, s-a realizat primul proiect de conservare a centrului istoric, dar de-abia în 2005 au început lucrările de reabilitare. Lucrările de conservarea a ruinelor aflate sub pavajul din apropierea Băncii Naţionale a României, trebuiau acoperite cu panouri de sticlă care să permită turiştilor să le vadă în timp ce păşeau pe ele. Între timp au fost acoperite cu pietriş şi gunoaie.

Foto şi text : Vlad Chirea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro