- Tot duminică, Libertatea a publicat un interviu în care o tânără protestatară de 27 de ani, arestată, a insistat ca numele și poza ei să fie publicate și cunoscute, alături de declarații dure la adresa președintelui Putin.
Chiar în ziua în care și-a pierdut funcția academică, din cauză că a vorbit, de-a lungul anilor, public, dar și la cursuri despre drepturile omului, Dmitri Dubrovski, profesor de istorie la Universitatea Școala Superioară de Economie din Moscova, sediul din Sankt Petersburg, a oferit un interviu pentru Libertatea despre invadarea Ucrainei.
Interesat în special de societatea civilă și de drepturile omului, Dubrovski a mai predat și a făcut cercetare la Universitatea Helsinki din Finlanda și la Bard College și Universitatea Columbia din New York, Statele Unite.
Dubrovski a amintit că rușii au ieșit în stradă să protesteze în prima zi a bombardamentelor și că au fost arestați. Pe unul dintre colegii lui, de asemenea profesor, l-a bătut poliția și l-a lăsat inconștient.
– Cum v-ați simțit în dimineața în care ați aflat că armata rusă a atacat Ucraina?
– Am fost șocat, am plâns. Mulți din Rusia avem rude sau prieteni în Ucraina. Și eu am rude în Harkov (n.r. – localitate din nord-estul Ucrainei), unde sunt bombardamente. Fiecare familie de aici are o legătură cu Ucraina. E un sentiment groaznic.
Nici nu mai putem să protestăm. Oamenii din Rusia care au încercat să protesteze ieri au fost arestați imediat.
Un coleg, Grigory Yudin, a vrut să participe la protestul față de război din Moscova și a fost bătut de poliție până și-a pierdut cunoștința. A ieșit din spital în dimineața următoare. Poliția poate să ne facă ce vrea, dacă ar primi un ordin, ne-ar și omorî.
– O să rămâneți în Rusia sau intenționați să plecați?
– Cred că trebuie să plec din Rusia cât mai repede. Voiam să mă duc în Praga, dar Cehia nu mai eliberează vize pentru cetățenii ruși. Nu mai primim viză pentru Europa, deși rușii care vor să vină acolo sunt prietenii ei. Eu am viză, dar familia mea nu. Suntem ostatici în Rusia și nu putem face nimic serios, doar să mai încercăm să protestăm. Și ne simțim și noi responsabili pentru crimele comise de țara noastră.
Până și unii dintre simpatizanții lui Putin au spus că e o greșeală ce se întâmplă în Ucraina. Cred că și în cercul lui restrâns a existat un dezacord.
– Are Rusia o societate civilă în acest moment, se poate opune în vreun fel războiului din Ucraina?
– Avem doar „agenți străini”, cum i-a declarat Moscova, sau organizații „indezirabile”. Deci, nu, nu mai avem nici societate civilă, nici opoziție politică. Mai sunt câțiva activiști pentru drepturile omului care încearcă să mai schimbe câte ceva. Și presa independentă e, bineînțeles, „agent străin”. Cei de la putere i-au umilit și stigmatizat pe toți care au avut vreodată o voce. Suntem conduși de un om care pur și simplu și-a pierdut mințile și care îi controlează pe toți din cercul restrâns.
-V-au pus studenții întrebări despre bombardarea Ucrainei?
– O să văd mâine, când am cursuri, dacă îmi pun vreo întrebare. Va fi ultima mea zi la catedră, contractul meu nu va fi reînnoit de universitate, cel mai probabil din cauză că am fost critic până acum vizavi de situația drepturilor omului din țara noastră. Este povestea mai multor angajați de la universitățile de top din Rusia, așa li se închide gura celor din mediul academic.
„Putin imită NATO. Genocidul a fost argumentul pentru intervenția în Iugoslavia”
– Consiliul Drepturilor Omului al Națiunilor Unite (ONU) a primit o solicitare din partea Kievului pentru o dezbatere urgentă în contextul războiului din Ucraina.
– E o provocare serioasă pentru NATO și pentru Națiunile Unite. Întrebarea e: Ce pot ele să facă acum? Care ar fi pasul următor și inteligent, astfel încât Ucraina să fie independentă și protejată? Sancțiunile nu l-au oprit pe Putin!
Acest Consiliu (n.r. – aparține de ONU, organizație fondată după al Doilea Război Mondial și de fosta Uniune Sovietică, pentru asigurarea păcii mondiale) a fost creat presupunându-se că niciunul dintre statele membre nu ar putea fi agresor. Acum, Rusia e un agresor care a încălcat dreptul internațional. Este interesant cum se folosește de legislația internațională: spune că acțiunea militară e pentru autoapărare, dar nimeni nu atacă capitala altei țări ca să se apere. Putin imită cumva ceea ce a făcut NATO. Genocidul a fost argumentul pentru intervenția NATO în Iugoslavia. Asta a transmis și Putin, că se desfășoară un genocid asupra rușilor din Donbas, dar nu există absolut nicio dovadă că s-a întâmplat așa ceva.
„Un sistem alternativ de drept internațional”
– Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat că Rusia a atacat în același mod în care a făcut-o Germania nazistă. Ați putea explica această afirmație?
– Kievul a fost bombardat în iunie 1941 fără să se declare război. Cum a procedat acum și Rusia, care pretinde că eliberează Ucraina de naziști.
Dar elitei politice europene pare să îi pese mai mult de gaze decât de democrație. Chiar și politicienii ca Marine le Pen (n.r. – ultranaționalistă din Franța), care au sprijinit fiecare pas al lui Putin, cred că a trecut o linie roșie și se îndepărtează de el. Până și președintele Cehiei a propus sancțiuni dure la adresa Rusiei.
Trăim o mare incertitudine, asta e situația relațiilor internaționale.
– Care ar fi cel mai sumbru scenariu pentru Ucraina?
– Capturarea Kievului în 72-96 de ore. Deci mai e puțin. Vom vedea. Și să instaleze un guvern pro-rus, care să respingă orice legătură cu NATO și să se alăture acestei familii din care fac parte Belarus și Rusia. Odată ce va fi instalat, va fi controlat de Rusia.
– SUA au avertizat că există o listă a ucrainenilor care ar putea fi uciși, dacă Kremlinul va ocupa Ucraina.
– Ar pune la cale un fel de proces. Au anunțat că există o serie de documente ca să deschidă un proces în urma presupusului genocid organizat de ucrainenii de pe listă. Putin a încercat să creeze un sistem alternativ de drept internațional, unde el este singurul judecător.
Bombardament după ziua gloriei militare
– De ce a ales Putin tocmai acest moment ca să invadeze?
– A ales să o facă după încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Lui Putin îi plac simbolurile, în 2014 a invadat Crimeea după Jocurile Olimpice din Rusia. În plus, pe 23 februarie, înainte să atace, rușii au sărbătorit ziua gloriei militare.
– Un sondaj recent al CNN arată că 50% dintre ruși sunt de acord cu intervenția militară în Ucraina pentru ca țara vecină să nu adere la NATO. Cum explicați procentul?
– Sentimentele antiamericane au fost răspândite în Rusia și perpetuate după anii 90. NATO a fost portretizat drept o marionetă a Statelor Unite, o uniune antirusă. Dacă Ucraina sau Georgia aderă la NATO, organizația militară ajunge la granița cu Rusia. Pentru că o parte din populația Ucrainei e formată din ruși, s-a acceptat ideea că ar trebui să-i protejăm pe rușii din Ucraina, unde li se încalcă drepturile.
– Și tinerii din Rusia consideră că NATO și Ucraina sunt agresorii?
– Depinde. O parte, da, acesta e rezultatul propagandei.
Înlocuirea SWIFT și „internetul suveran”, o pregătire pentru izolarea de Europa
– Cum prezintă mass-media controlate de stat operațiunile militare din Ucraina?
– Ca pe „operațiuni de menținere a păcii”, ca să îi pedepsească pe cei care atacă civilii din Donbas. Media a fost avertizată că vor fi pedepsiți cei care vor distribui informații despre război neautorizate de autorități.
– Mai au jurnaliștii independenți posibilitatea să-i informeze pe cetățenii ruși?
– Pot face asta, dar probabil vor fi blocați pe internet. Încă avem acces la surse internaționale și putem citi, pentru că încă avem acces la internet. Dar e posibil oricând să ne decupleze de la internetul global, să ne bazăm pe „internetul suveran”, cum îi zice Putin. Această pregătire și acest exercițiu, pentru care nu am găsit explicații înainte, acum e ușor de înțeles. Acum vreo șașe ani, după Crimeea, Rusia a introdus și un sistem alternativ la SWIFT (n.r. – principala rețea internațională de plăți). Atunci nu știam de ce, acum vedem că e amenințată cu excluderea din SWIFT. Rusia se pregătea să trăiască în izolare în contextul unui război pe termen lung.
Indiferent de rezultatele operațiunii militare, Rusia va fi izolată de lumea europeană. Acum caută sprijinul unor țări ca Nicaragua, Venezuela, Siria și Cuba.