Cine simte că zilele libere de la sfârșitul săptămânii sunt prea puține și nu vine luni la serviciu cu bateriile complet încărcate percepe în mod intuitiv un fapt demonstrat de oameni de știință, care au arătat prin cercetări medicale, ale somnului, cognitive și psihologice validitatea acestui lucru. S-a demonstrat că o săptămână de lucru mai scurtă ar trebui să fie obicei și nu excepție (ca în cazul prelungirii la zile de sărbătoare sau de concediu).
De când starea bună a salariaților constituie o preocupare pentru opinia publică, se încearcă cuantificarea cât mai precisă a efectului săptămânilor de lucru asupra sănătății fizice și mentale. Rezultatul – că săptămâna de lucru de cinci zile nu este benefică pentru nicio parte (angajator și angajat) – este atât de general încât multe firme americane (aproape 43%) propun program de lucru redus unor salariați ai lor. Sunt vizați îndeosebi cei care stau aproape fără întrerupere cu mâinile pe tastatură și cu ochii pe monitor.
Se pare că toți au de câștigat, existând numeroase argumente în favoarea unui weekend de trei zile, toate fiind amplu studiate și demonstrate. Primul este cel al sănătății. Prima victimă a multelor ore de lucru este inima. Nu este o descoperire recentă, ci medicii au semnalat-o de câteva decenii. Luna trecută însă, revista The Lancet a publicat o amplă meta-analiză care prezenta legătura dintre bolile cardiace și munca în exces la 600.000 de persoane (bărbați și femei) din America, Europa și Australia. Rezultatul a fost că cei care munceau cele mai multe ore (55 de ore pe săptămână și mai mult) prezentau un risc cu 33% mai mare să sufere un AVC decât cei care lucrau sub 40 de ore săptămânal. Salariații cu cel mai încărcat program riscau și cu 13% să sufere de o boală cardiacă.
Un alt lucru stabilit științific este că, datorită weekend-urilor de trei zile (sau de două zile cu o zi în cursul săptămânii), salariații rezolvă sarcinile de serviciu mai eficient. Cei care petrec prea mult timp la serviciu sunt epuizați, dorm pe jumătate cât ceilalți și ajung să fie adevărate bombe cu efect întârziat. Lipsiți de energie, oamenilor le este mai greu să interpreteze emoțiile anturajului lor, așa încât nu mai știu să discearnă dacă un coleg este „mulțumit” sau „supărat”, cu toate necazurile care decurg din aceste confuzii. Oboseala poate provoca și mai multe certuri cu apropiații, situații neplăcute atât în familie, cât și în mediul profesional, scrie Agerpres.
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.