Creşele stabilesc taxele după plac
De asemenea, pentru stabilirea acestei sume se va ţine cont de numărul de copii din familie, dar şi de venitul mediu net lunar pe fiecare membru al casei, calculat pe perioada de şase luni anterioară înscrierii micuţului la creşă. Scutiţi de la plata contribuţiei vor fi părinţii care au în îngrijire copii care riscă să fie separaţi de familie sau cei care beneficiază de efectele Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri. “La creşă se îmbină educaţia cu partea de asistenţă socială, adică mâncarea, care nu este gratuită. Proiectul reglementează acest aspect, tocmai pentru protecţia părinţilor. Acum, fiecare creşă stabileşte după bunul plac taxele pentru mâncare, iar proiectul va pune o limită a contribuţiilor”, ne-au explicat reprezentanţi ai Ministerului Muncii. Creşele nu sunt singurele unităţi de învăţământ unde părinţii scot bani din buzunare, iar în ultimii ani aceste plăţi au intrat în obişnuitul vieţii de şcolar.
Libertatea a stat de vorbă cu mai mulţi părinţi care au dorit să-şi păstreze anonimatul şi îţi spune cât costă, în medie, educaţia la fiecare formă de învăţământ de stat.
Ce spune Constituţia României despre dreptul la educaţie
ART. 32 Dreptul la învăţătură
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
(3) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitate a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
(5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.
(6) Autonomia universitară este garantată.
(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul este organizat şi garantat prin lege.
2.000 de lei pe an pentru grădiniţă
↑ Puştii de la grădiniţă dau 300 de lei pe an la fondul clasei
• Pentru fiecare opţional – engleză (de două ori pe săptămână), arte plastice (o dată pe săptămână), dans (de două ori pe săptămână), informatică (o dată pe săptămână), dezvoltare personală (o dată pe săptămână) – câte 5 lei, adică 140 de lei pe lună.
• Fondul clasei – 300 de lei/an.
• Consumabile (hârtie igienică, apă plată, şerveţele) – 20 de lei/lună.
• CD-ul + revista instituţiei – 23 de lei/lună. Toate aceste cheltuieli se ridică la 2.000 de lei pe an pentru un copil.
*Calculele sunt estimative
Pentru creşă plătim 2.250 de lei pe an
↑ La creşă, părinţii aduc până şi şerveţele umede, săpun sau medicamente
La creşele de stat se cer 10 lei/ zi pentru mâncare, contribuţie pentru care părinţii primesc o chitanţă. În funcţie de numărul de zile lucrătoare ale lunii, părinţii scot din buzunar 220 sau 230 de lei pentru cele trei ori patru mese pe zi. Pe lângă banii pentru mâncare, se mai cer câte 20 de lei pe lună pentru “fondul clasei”, dar pentru care nu se taie chitanţă. Aceşti bani sunt folosiţi pentru diverse reparaţii, pentru achiziţionarea de jucării de interior şi exterior ori pentru mobilier. Cel puţin asta li se spune părinţilor. Pe lângă aceste cheltuieli, în funcţie de politica urmată de creşă, părinţii mai aduc un “necesar lunar”: şerveţele umede, rolă de hârtie, hârtie igienică, săpun, scutece de unică folosinţă (minimum două pe zi) sau chiar dezinfectant şi medicamente, după caz. Toate aceste cheltuieli se ridică la 2.250 de lei pe an pentru un copil.
*Calculele sunt estimative
Cât ţi se cere dacă ai copil şcolar
↑ La început de an şcolar, părinţii află cu câţi bani trebuie să contribuie la educaţia copiilor lor, trecută în Constituţie ca fiind “gratuită
Toţi părinţii ştiu că la prima şedinţă de la începutul anului şcolar, nu trebuie să se prezinte cu portofelul gol, pentru că atunci se decide suma anuală pentru fondul clasei şi cea pentru fondul şcolii. Aceste taxe variază între 20 şi 100 de lei/an şi sunt folosite pentru cumpărarea de consumabile (cretă, burete şi uneori chiar soluţii pentru curăţarea podelelor), dar şi pentru modernizarea clasei (schimbarea jaluzelelor, a scaunelor etc.). Pe lângă aceşti bani, părinţii trebuie să mai scoată din buzunare – mai ales la “şcolile de oraş” – cel puţin 100 de lei, în tranşe de câte 15, 25 ori 35 de lei, pentru diverse culegeri, caiete de lucru speciale sau manuale aşa-zis opţionale. Toate aceste cheltuieli se ridică la cel puţin 200 de lei pe an pentru un copil.
*Calculele sunt estimative
Stelian Fedorca: «Părinţii sunt fraieri»
Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Stelian Fedorca (foto) a declarat că e o greşeală dacă părinţii plătesc din buzunarul lor taxele neoficiale ale şcolii: “Învăţământul în România e gratuit! Fiecare părinte căruia i se cer bani la şcoală trebuie să reclame acest lucru la Poliţie. De vină sunt cei care dau, ei sunt fraierii! Susţin în continuare că aceia care subvenţionează acest sistem mârşav sunt chiar părinţii. Mulţi se scuză susţinând că dacă nu cotizează, profesorii le marginalizează copiii şi le dau note proaste”.