Scriitoarea Herta Müller, despre conflictul Rusia-Ucraina: „Politicienii germani ne fac de rușine în fața lumii întregi”

Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat până acum de 114 ori, din care de 16 ori femeilor. Șase dintre cele 16 scriitoare sunt încă în viață, iar două dintre ele locuiesc în Berlin, scrie publicația germană Der Spiegel. Una este originară din România, dintr-un sat de limba germană din Banat, Herta Müller. Mutată în 1987 în Germania după ce fusese hărțuită de Securitatea comunistă, Müller a luat Nobelul în 2009, anul în care a fost publicată una dintre principalele sale lucrări: „Atemschaukel” (Leagănul Respirației). Cartea recreează deportarea prietenului ei apropiat Oskar Pastior, care a murit între timp, într-un lagăr de muncă sovietic.

Cealaltă este Svetlana Alexievici. Născută în Ucraina în 1948 și crescută în Belarus, unde a locuit în cea mai mare parte a timpului, Svetlana Alexievici a participat la revoluția din Belarus care a izbucnit și a luat amploare în 2020, înainte și după ultimele alegeri prezidențiale din țară. Belarus este considerată ultima dictatură din Europa. Mulți dintre colegii ei de campanie au fost între timp închiși. Ea însăși a plecat în exil la Berlin în septembrie 2020. Aici locuiește într-un apartament al Serviciului German de Schimb Academic, notează Der Spiegel.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Alexievici a luat Nobelul în 2015, cărțile sale – „Dezastrul de la Cernobîl”, care a fost ecranizată de HBO, „Soldații de zinc”, „Războiul nu are chip de femeie” sau „Vremuri second-hand” – vorbind, printre altele, despre intervenția rusă în Afganistan sau despre ultimii ani ai erei sovietice.

„Cât de mult îmi place s-o întâlnesc pur și simplu pe Svetlana și cât de neplăcut e să acord un interviu acum. Dar trebuie. Putin ne obligă să facem asta”, spune Hetta Müller în debutul interviului.

Libertatea vă prezintă o parte dintre întrebările și răspunsurile celor două scriitoare.

Der Spiegel: Putin neagă că intenționează să invadeze Ucraina cu trupele staționate acum acolo, dar guvernele occidentale sunt alarmate. Ucraina se învecinează cu România la sud și cu Belarus la nord, adică cu cele două țări din care proveniți. Ce simți la gândul unei posibile invazii?
Herta Müller: Frică, disperare, neputință. Ucrainenii sunt loviți deosebit de puternic. Dar Putin s-a asigurat de ani de zile că toți est-europenii trebuie să se teamă. De ce au vrut atât de tare românii și polonezii și toți ceilalți să fie admiși în NATO? Nu pentru a ataca Rusia, ci pentru a se proteja de Rusia.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Der Spiegel: În Rusia, Putin este încă foarte popular. Potrivit unui sondaj recent, aproape 70 la sută din populație se identifică cu el. Frica nu pare să fie foarte răspândită acolo.
Herta Müller: Da, în toate sondajele ce implică dictaturi, oamenii îl iubesc pe dictator. Deși el acționează împotriva lor. Ce face cu toți banii din vânzarea de petrol și gaze? Nimic din ceea ce contează pentru oameni. Ce face pentru infrastructură sau pentru medicină sau pentru cultură?
Svetlana Alexievici: El pune banii în armată.

Putin este un criminal social și nu cunoaște alte mijloace decât să mintă, să falsifice, să șantajeze.

Herta Müller, scriitoare:

Herta Müller: Putin nu poate face altceva decât să gândească după vechile tipare. E omul serviciilor secrete sovietice. Îi place să se refere la oamenii din propria sa țară ca la niște agenți străini. Este un criminal social și nu cunoaște alte mijloace decât să mintă, să falsifice, să șantajeze și să fie ipocrit. Și este vorba inclusiv despre crime – Anna Politkovskaya și Boris Nemțov. Crimele nu au fost cu adevărat clarificate. Ce poate oferi altceva decât o dictatură? Asta e problema cu dictatorii. Ei comit atât de multe crime încât știu că, dacă nu ar mai fi dictatori, ar veni justiția.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Putin trimite membri ai opoziției în închisoare sau într-un lagăr”

Der Spiegel: Este potrivit să-l numim dictator pe Putin?
Herta Müller: Ce altceva ar putea să fie? El trimite membri ai opoziției în închisoare sau într-un lagăr. Sistemul lagărelor lui Stalin funcționează și astăzi în Rusia. Organizația pentru drepturile omului „Memorial” tocmai a fost dizolvată pentru că amintirile crimelor comise în Gulag sunt tabu. Tinerii din Rusia au astăzi doar două opțiuni: să emigreze sau să tacă.
Alexievici: Nu poți explica totul cu Putin. Este și populația. Oricine a fost închis atât timp cât noi, est-europenii, în perioada Războiului Rece, nu știe ce înseamnă să fii liber. Ce a mai rămas după o dictatură? Nu doar drumuri distruse și o economie distrusă, ci și omul sedus.

Der Spiegel: Vest-germanii își exprimă, de asemenea, înțelegerea față de îngrijorarea lui Putin cu privire la o amenințare din partea NATO.
Herta Müller: O, da, avem un fost cancelar care a devenit avocatul lui Putin. Gerhard Schröder este cel mai mare lobbyist al său din Europa. Și mi se pare că partidul lui nu are nicio părere în acest sens.

Der Spiegel: Germania nazistă a adus suferințe groaznice țărilor din Est. Puteți înțelege de ce guvernul german se bazează pe diplomație și nu vrea să trimită arme în Ucraina?
Herta Müller: Aceasta este o scuză cu care nu ar trebui să vii acum. Ce am făcut în fosta Iugoslavie, în anii 90, din motive întemeiate? Am ajutat militar. Mai ales germanii, cu istoria lor, trebuie să ajute Ucraina. Ce vor politicienii germani să trimită acum în Ucraina? Căști? Este o rușine pentru întreaga lume! Doriți să trimiteți ceai de fenicul în continuare? (Müller arată spre pachetul de pe masă). Sau sicrie pentru soldații ucraineni căzuți?

Der Spiegel: Ministrul german de externe Annalena Baerbock spune: „Cei care vorbesc nu trag”. Așa explică ea decizia guvernului de a se concentra pe diplomație.
Herta Müller: Ce propoziție proastă și uzată. Oamenii vorbesc mereu, chiar și atunci când trag. Este groaznic ceea ce spun politicienii noștri acum. Lars Klingbeil de la SPD se simte curajos când numește Rusia drept cauza escaladării. Cum poți fi atât de laș? Și ce a mai spus? „Acum trebuie să organizăm pacea”. De parcă s-ar putea „organiza” așa ceva. Cred că este groaznic că acești oameni nu mai trec cu vederea sfera declarațiilor lor. De aceea toată lumea se uită acum la Germania cu atâta îngrijorare. Ucrainenii trebuie să fie capabili să se apere.

Der Spiegel: Doamnă Alexievici, cum vedeți asta? Ar trebui Germania să ajute Ucraina cu arme de autoapărare?
Svetlana Alexievici: Da, desigur. Ucraina ar trebui să iasă învingătoare din acest conflict, care este important pentru democrația în Ucraina și, de asemenea, în Belarus. Am fost odată în Ucraina, când aceste camioane frigorifice au circulat pe străzile țării cu cadavrele soldaților ucraineni care au luptat în Donbas. Este o tradiție din cele mai vechi timpuri ca oamenii să iasă apoi din case și să îngenuncheze la marginea drumului. A fost o priveliște îngrozitoare. Acești tineri au fost împușcați direct de mercenarii ruși. Cred că politicienii germani, care nici atunci nu i-au înarmat pe băieți, ar trebui să cunoască astfel de scene pentru a înțelege ce trebuie făcut acum.

Interviul integral poate fi citit aici.

Urmărește-ne pe Google News