Se pregătesc de război spitalele din țările aflate pe flancul estic al NATO: „Ne pregătim pentru ce e mai rău”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Stocarea truselor de prim ajutor pentru situații cu victime multiple și dotarea personalului medical cu veste antiglonț nu mai sunt doar măsuri ipotetice pe flancul estic al NATO. În Lituania, astfel de scenarii devin realitate, relatează Politico.
Cuprins:
Exercițiile militare „Lupul de fier”
Aflată într-o ambulanță în drum spre școala Lietavos din Jonava, Martyna Veronika Noreikaitė simțea că nu este pregătită pentru ceea ce urma.
Inima îi bătea puternic într-o dimineață senină de marți, la mijlocul lunii mai, când un apel radio a anunțat o explozie în acest oraș de 30.000 de locuitori, situat în centrul țării.
De când lucra ca paramedic, apelurile zilnice ale lui Noreikaitė erau legate de cazuri obișnuite precum hipertensiune sau dureri în piept.
Acesta era însă primul incident cu victime în masă la care participa. Pe măsură ce se apropiau de școală cu sirenele pornite, fumul învăluia clădirea, iar scena din curtea școlii era haotică: oameni alergau dezorientați, zăceau pe jos și strigau după ajutor.
Poliția, pompierii și militarii erau deja la fața locului, dar Noreikaitė și colega ei au fost primii paramedici sosiți. „Într-un asemenea haos, nu știi unde să mergi mai întâi. Totul devine copleșitor”, a mărturisit ea.
Acest scenariu a fost parte din exercițiile militare „Lupul de Fier” („Geležinis Vilkas”), menite să testeze capacitatea de reacție a autorităților în situații extreme - în special într-un context în care Lituania se pregătește pentru posibile agresiuni dinspre est, după invazia Rusiei în Ucraina.
„Când a început războiul în Ucraina, a fost înfricoșător. Ne-am întrebat dacă suntem pregătiți și dacă avem suficiente resurse”, a spus Noreikaitė. Lituania nu este singură.
Țările NATO din estul Europei și-au intensificat pregătirile, actualizând protocoalele medicale de urgență, organizând exerciții de simulare, investind în echipamente de protecție și adaptând infrastructura sanitară pentru a face față unui posibil conflict.
„Întrebarea nu este dacă Rusia va ataca, ci când o va face”
„Ne pregătim pentru ce e mai rău. Întrebarea nu este dacă Rusia va ataca, ci când o va face”, a declarat Ragnar Vaiknemets, director adjunct în cadrul Consiliului de Sănătate din Estonia. Țările foste sovietice, precum Estonia, Lituania și Letonia, cunosc riscurile.
Ministrul adjunct al sănătății din Lituania, Daniel Naumovas, a subliniat importanța poziției strategice a țării: coridorul Suwałki, singura legătură terestră între statele baltice și restul NATO, este extrem de vulnerabil.
Polonia, aflată și ea în prima linie, a adus problema securității sanitare pe agenda președinției rotative a Consiliului UE. „Nu putem avea strategii militare sau energetice fără a include sectorul sănătății”, a subliniat subsecretarul de stat polonez, Katarzyna Kacperczyk.
Spitalele din Lituania, precum cel universitar din Vilnius - Clinicile Santaros - construiesc infrastructuri subterane, heliporturi și sisteme autonome, care să le permită funcționarea în absența energiei sau apei.
Paramedici cu veste antiglonț
În Estonia, paramedicii vor fi dotați cu veste antiglonț și telefoane prin satelit, iar rețeaua de internet este pregătită pentru a funcționa independent de sistemele tradiționale. Generatoare electrice sunt deja instalate pentru a evita scenariile în care spitalele rămân nefuncționale din cauza atacurilor asupra rețelelor energetice - o lecție învățată din experiența Ucrainei.
În Letonia, spitalele sunt obligate să dețină rezerve de medicamente pentru trei luni, o măsură implementată încă din timpul pandemiei COVID-19. „N-aș fi crezut că o să mulțumesc vreodată pandemiei, dar ne-a forțat să găsim resurse”, a spus Agnese Vaļuliene, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Totuși, proximitatea față de front face imposibilă păstrarea în siguranță a proviziilor de urgență. Jos Joosten, consilier medical al Serviciului European de Acțiune Externă, susține că unele decizii ar trebui transferate către Uniunea Europeană, pentru a asigura o distribuție eficientă a resurselor în caz de criză.
Rezervele Crucii Roșii, ale statelor membre și ale mecanismului rescEU trebuie să fie mobilizate rapid pentru a sprijini civilii din zonele afectate.
Un sfert dintre cadrele medicale din Lituania ar fugi, în caz de război
„Pacienții din prima linie nu pot primi același tip de îngrijire ca în vremuri de pace”, a explicat Vaiknemets. Un sondaj din Lituania a arătat că peste un sfert dintre cadrele medicale ar fugi în caz de război, în timp ce doar 40% ar rămâne.
Mulți sunt încă indeciși. În Letonia, medicii se gândesc la siguranța familiilor înainte de a decide dacă vor rămâne la post.
Pentru a preveni aceste dileme, Estonia pregătește personalul medical pentru a opera în „mod de criză”, tratând leziuni rare în timp de pace - precum arsuri severe, traumatisme craniene sau amputări.
Spitalul universitar din Vilnius organizează exerciții de evacuare în colaborare cu armata și Uniunea Pușcașilor. În 2025, Lituania are programate cel puțin 17 exerciții de acest tip.
De asemenea, se formează o echipă medicală de urgență, iar medicii juniori participă la forumuri și merg în Ucraina pentru a învăța din realitatea războiului.
Într-un conflict modern, linia frontului nu mai este fixă: dronele și rachetele cu rază lungă pot afecta infrastructura civilă la sute de kilometri de lupte. De aceea, statele europene mai îndepărtate trebuie să se pregătească pentru a primi refugiați și pacienți.
„Dacă Lituania cade, cine va avea grijă de lituanieni? Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită”, avertizează Joosten. El propune crearea unor fonduri speciale pentru a sprijini atât victimele civile, cât și militare.
Nimeni nu știe când - sau dacă - va izbucni un conflict. Dar, așa cum a spus Vaiknemets:
„Criza nu anunță niciodată când vine”.
