Șeful OMS cere acțiuni imediate în sprijinul celor care se confruntă cu „devastatorul” sindrom „long COVID”

„Long COVID devastează” viețile a zeci de milioane de oameni și face ravagii în sistemele de sănătate și în economii, a avertizat șeful OMS, îndemnând țările să lanseze „imediat” și „susținut” eforturile de a aborda această criză „foarte gravă”.

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus a declarat pentru The Guardian că lumea nu a fost niciodată într-o poziție mai bună pentru a pune capăt pandemiei de coronavirus, dar, în același timp, „este foarte” clar că mulți dintre cei infectați se confruntă în continuare cu „suferințe prelungite”.

În absența informațiilor despre cum ar trebui să-l tratăm mai bine, sindromul „long COVID” dă peste cap viețile oamenilor, iar mulți așteaptă deseori timp îndelungat și „frustrant” pentru a primi sprijin sau îndrumare, mai avertizează dr. Tedros.

În acest context, numărul mare de persoane care suferă de „long COVID” are un impact periculos asupra sistemelor de sănătate și economiilor care încă sunt afectate de valurile de infecții.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Lumea a pierdut deja o parte semnificativă din forța de muncă din cauza bolilor, deceselor, oboselii, pensionării neplanificate ca urmare a creșterii invalidității pe termen lung, care nu numai că are un impact asupra sistemului de sănătate, ci și un impact asupra economiei globale”, precizează șeful OMS.

În timp ce pandemia s-a schimbat dramatic datorită introducerii multor instrumente de salvare a vieții și există lumină la capătul tunelului, impactul long COVID pentru toate țările este foarte grav și necesită acțiuni imediate și susținute, echivalente cu amploarea sa.

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, șeful OMS:

Ce măsuri propune șeful OMS

Concret, șeful OMS îndeamnă țările să „intensifice serios” atât cercetarea asupra afecțiunii, cât și accesul la îngrijire pentru cei afectați, dacă doresc să „minimizeze suferința” populațiilor lor și să își protejeze sistemele de sănătate și forța de muncă.

„La începutul pandemiei, a fost important ca sistemele de sănătate copleșite să își concentreze toate eforturile de salvare a vieții pacienților cu COVID-19 care se prezentau cu infecție acută. Cu toate acestea, este esențial ca guvernele să investească pe termen lung în sistemul lor de sănătate și în lucrători și să facă acum un plan pentru a face față COVID-ului de lungă durată”, sugerează dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Acest plan ar trebui să cuprindă: asigurarea accesului imediat la antivirale pacienților cu risc ridicat de boli grave, investițiile în cercetare și împărtășirea de noi instrumente și cunoștințe pe măsură ce acestea sunt identificate pentru a preveni, detecta și trata mai eficient pacienții. Înseamnă, de asemenea, sprijinirea sănătății fizice și mintale a pacienților, precum și acordarea de sprijin financiar celor care nu pot lucra”, a adăugat șeful OMS.

Deși decesele asociate COVID în această lună sunt cele mai scăzute din martie 2020, există din ce în ce mai multe dovezi că sindromul „long COVID” împiedică un număr mare de oameni „să-și trăiască pe deplin viața”, subliniază dr. Tedros.

Potrivit șefului OMS, sunt „cinci elemente cheie” necesare pentru a promova eforturile de combatere a COVID-ului de lungă durată. Țările trebuie să asculte pacienții, să-și utilizeze „cunoștințele de primă mână” pentru a crea politici cu privire la „long COVID” și să colecteze date pentru a înțelege mai bine afecțiunea. Schimbul de informații între țări trebuie îmbunătățit pentru a „închide rapid lacunele de cunoștințe” la nivel mondial, mai propune specialistul.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

El a cerut și „acces echitabil” la testele, tratamentele și vaccinurile împotriva COVID pentru a evita infecțiile în primul rând și, prin urmare, pentru a reduce riscul de simptome prelungite, „investiții susținute” în cercetarea științifică îndelungată și „îngrijire multidisciplinară” promptă pentru pacienți.

„Îngrijirea clinică întârziată la pacienții cu COVID îndelungat nu afectează doar calitatea vieții, ci și perioada în care au simptome”, a adaugă dr. Tedros.

Femeile, afectate mai mult de „long COVID”

Până la 17 milioane de oameni doar din Europa ar fi putut experimenta simptome long COVID în primii doi ani ai pandemiei, potrivit unei cercetări Stark publicate recent.

Totodată, specialiștii sugerează că femeile au de două ori mai multe riscuri decât bărbații să sufere de COVID de lungă durată, iar riscul crește semnificativ în cazul infecțiilor severe care necesită spitalizare, se precizează în raport. Una din trei femei și unu din cinci bărbați riscă să dezvolte această afecțiune, potrivit datelor cercetării.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News