Mergi direct la conținut »
Sorina Pintea, ministrul Sănătății: „Avem 6,4%, o rată dublă a infecțiilor asociate actului medical, tocmai pentru că am început să le raportăm!”
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Sorina Pintea, ministrul Sănătății: „Avem 6,4%, o rată dublă a infecțiilor asociate actului medical, tocmai pentru că am început să le raportăm!”

Sorina Pintea, ministrul Sănătății: „Avem 6,4%, o rată dublă a infecțiilor asociate actului medical, tocmai pentru că am început să le raportăm!”

De Alexandra Nistoroiu,

  • Poate părea paradoxal că ministrul se laudă că rata oficială a infecțiilor nosocomiale a crescut. Însă, în fapt, Sorina Pintea are dreptate, pentru că România a ascuns sub preș infecțiile intraspitalicești ani buni.

 

de Alexandra Nistoroiu
Când vine vorba de rezistența la antibiotice și controlul infecțiilor nosocomiale, România s-a remarcat constant pe plan european printr-un singur lucru: subraportarea cronică a infecțiilor asociate asistenței medicale. Pe hârtie, ani la rândul, spitalele românești au fost curate ca lacrima. În realitate însă, infecțiile nosocomiale au ucis mii de români. În tăcere, până când presa le-a adus pe agenda publică.

Suntem într-un punct extrem de periculos!

„România este foarte aproape de punctul în care infecțiile cauzate de bacteriile intraspitalicești vor deveni imposibil de tratat”, ne avertiza un raport publicat în iunie 2018 de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

Oficialii europeni din domeniul Sănătății s-au strâns astăzi la București pentru a discuta despre rezistența antimicrobiană și infecțiile asociate asistenței medicale. Conferința, care a reunit experți în sănătate publică de la Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Prevenție și Control al Bolii, Comisia Europeană și nu numai, a avut loc la Palatul Parlamentului, în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Jurnalistă: Ați spus că ați dat meditații la matematică. Cum se calculează aria cercului? Dăncilă a răspuns imediat, dar greșit
Recomandări

Jurnalistă: Ați spus că ați dat meditații la matematică. Cum se calculează aria cercului? Dăncilă a răspuns imediat, dar greșit

Este timpul să acționăm acum, deoarece perioada optimă de intervenție se scurge cu repeziciune. Fără măsuri imediate, comune, în sectoarele uman, animal și de mediu, multe infecții pot deveni amenințări pe scară largă  la adresa vieții”, a declarat astăzi ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Dacă autoritățile române nu lansează o ofensivă rapidă pentru a reduce nivelul de rezistență antimicrobiană, spitalele românești riscă să nu mai poată garanta servicii de bază, pentru chirurgia sau terapia intensivă”, arătase, negru pe alb, același raport ECDC.

Totuși, când reporterul Libertatea a insistat ca ministerul să-și asume un termen-limită pentru elaborarea planului național de acțiune, Sorina Pintea a spus că „Noi sperăm că în maxim un an de zile va fi gata, dar până atunci facem în fiecare zi acțiuni care să ne conducă la limitarea rezistenței microbiene și a infecțiilor asociate actului medical”. Promisiunea ministrului vine după ce abia în urmă cu câteva luni a fost creat, cu întârziere de trei ani, comitetul interministerial care va redacta acest plan național, după cum explicăm pe larg mai jos.

Tolo, după discursul președintelui: Trăiască Împăratul!
Recomandări

Tolo, după discursul președintelui: Trăiască Împăratul!

Rata infecțiilor nosocomiale: 6,4%

Sorina Pintea a mai spus că va da curând un ordin de ministru prin care va obliga toate spitalele din România „să aibă zonă de microbiologie în laborator, astfel încât să putem depista acum aceste infecții”. Tot prin ordin de ministru vrea să implementeze utilizarea testelor rapide de diagnostic în spitale, „pentru a putea merge cu tratamentul țintit la pacienții infectați”.

În prezent, România are o rată a infecțiilor nosocomiale, de 6,4%, cea mai mare din ultimii ani, spune Sorina Pintea.  „Am avut o rată dublă a infecțiilor asociate actului medical, tocmai pentru că am început să le raportăm,nu pentru că n-ar fi fost și înainte. În 2016 și în 2017, nivelul era foarte mic. Cred că primul pas mare a fost făcut în 2018, când deja suntem, hai să spunem, la nivelul Germaniei cu nivelul infecțiilor”, a adăugat ministrul.

Considerați că Dragnea a fost bun sau rău pentru România? Răspunsul dat de Dăncilă
Recomandări

Considerați că Dragnea a fost bun sau rău pentru România? Răspunsul dat de Dăncilă

Cifra este, conform demnitarului, estimată.

Poate părea paradoxal că ministrul se laudă că rata oficială a infecțiilor nosocomiale a crescut.

Însă, în fapt, Sorina Pintea are dreptate. Pentru că România a ascuns sub preș infecțiile intraspitalicești ani buni.

Raportul ECDC, citat și mai sus, menționa și un studiu făcut de experții europeni, conform căreia spitalele raportau chiar și de zece ori mai puține infecții decât erau în realitate.

Rezistența antimicrobiană, un risc global

Rezistența antimicrobiană (AMR) este unul dintre primele zece riscuri globale la adresa sănătății în 2019 și anii următori, spune Organizația Mondială a Sănătății.  AMR afectează nu doar sistemele de sănătate, ci și creșterea economică la nivel global, costurile estimate pe următorii 30 de ani fiind de 90 de trilioane de euro.

Numai în țările Uniunii Europene au fost înregistrate peste 670.000 de infecții cu microorganisme multirezistente, iar aceste infecții ucid anual peste 30.000 de europeni.

Andrea Ammon, directorul Centrului european de control al bolilor: „Nu putem face noi munca în locul statelor-membre”

La întrebarea reporterului Libertatea despre principalele vulnerabilității ale sistemului de sănătate din România la capitolul rezistență antimicrobiană și infecții intraspitalicești, Andrea Ammon, directorul Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor, a ocolit un răspuns direct, dar a spus, în schimb, că:  „Majoritatea țărilor au planuri naționale de acțiune pentru controlul rezistenței la antimicrobiene, dar mai au încă eforturi de făcut pentru implementarea lor. Până la urmă, noi putem doar să oferim sprijin țărilor, dar țările trebuie să-și asume implementarea măsurilor. Nu putem face noi munca în locul statelor-membre”.

Întârzierile României într-o problemă vitală

Planul național de acțiune pentru limitarea rezistenței microbiene va fi redactat de un comitet interministerial. Acest comitet interministerial a fost creat abia în noiembrie 2018, la mai bine de trei ani de la tragedia de la Colectiv, în urma căreia infecțiile intraspitalicești au devenit un subiect greu pe agenda publică, după ce au ucis mai mulți dintre tinerii răniți în incendiu.

Încă din 2001, miniștrii tuturor statelor membre UE căzuseră de acord că este necesară înființarea unui astfel de comitet în fiecare țară, deoarece pentru limitarea rezistenței antimicrobiene este nevoie de implicarea a diferite sectoare (de la medicină veterinară la educație). Comitetul este, totodată, grupul de experți care trebuia să facă planul național de acțiune pentru rezistența la antibiotice. Încă din 2016, în mandatul tehnocrat fusese redactată hotărârea de guvern pentru înființarea acestui comitet, însă documentul s-a împotmolit în repetate rânduri pe circuite administrative, chiar dacă o problemă vitală pentru sănătatea publică depindea de el.

În 2018 a fost rescris și România a făcut primul pas pentru normalitate, înființând – chiar dacă foarte târziu – Comitetul Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene.

Dialogul cu ministrul Pintea: ”Ne angajăm pentru 2019 la testarea infecțiilor și la raportarea integrală”

-Când ne putem aștepta să avem un plan național?
-În momentul în care se face un astfel de comitet care va elabora strategia și planul național, mai e nevoie de expertiza celor care știu mai multe, respectiv ECDC și Organizația mondială a Sănătății. Așa cum bine știți, noi anul trecut am avut o rată dublă a infecțiilor asociate actului medical, tocmai pentru că am început să le raportăm,nu pentru că n-ar fi fost și înainte. În 2016 și în 2017, nivelul era foarte mic. Cred că primul pas mare a fost făcut în 2018, când deja suntem, hai să spunem, la nivelul Germaniei cu nivelul infecțiilor. Suntem la 6,4%. Acest plan național va fi conceput împreună cu experții Comisiei Europene, cu experții Organizației Mondiale a Sănătății, cu ECDC. Noi sperăm că în maxim un an de zile va fi gata, dar până atunci, nu este suficient. Facem în fiecare zi acțiuni care să ne conducă la limitarea rezistenței microbiene și limitatea infecțiilor asociate actului medical. Primul pas pe care îl vom face va fi acela de a obliga fiecare spital să aibă zonă de microbiologie în laborator, astfel încât să putem depista acum aceste infecții. Apoi utilizarea testelor rapide pentru a putea merge cu tratamentul țintit pentru pacienții infectați și alte lucruri pe care le veți vedea cuprinse într-un ordin de ministru care va apărea mai repede de un an de zile.

-Vă rog să numiți o măsură importantă pe care vă angajați s-o implementați la minister în 2019.
-De testare și raportare integrală.

 

Citește și:

Mărturii despre șpăgile pentru cezariene! Sorina Pintea spune că nici moartea copiilor de la Giulești nu i-a făcut pe medici să renunțe la banii negri!

VIDEO | Sorina Pintea atacă medicii care iau șpagă și cere sprijinul societății: „Nu mă feresc s-o spun! În spitale s-a ajuns la salarii la care nici eu nu visez și le cer pacienților să nu mai dea plicul!”

Cum arată „creșterea istorică” a bugetului Sănătății în 2019. Ce măsuri bune și ce măsuri controversate a anunțat Sorina Pintea pentru pacienți

Close
Închide
  Close