Cum a reacționat un profesor universitar când studenții săi nu au recunoscut cuvinte simple în franceză

Povestea unei decorații militare unice din Primul Război Mondial

În cadrul seminarului, dr. Constantinescu a adus o cutie de prezentare pentru o decorație militară franceză din 1919. Obiectul, din piele neagră granulată, purta inscripția aurită „MINISTÈRE DE LA GUERRE Mme F. CERNATESCU 1919”.

Medalia, decorată cu simboluri medicale și ramuri de laur, era acordată pentru „devotament în combaterea epidemiilor” și aparținuse Floricăi Cernătescu-Popa, soția lui Grigore T. Popa. Distincția îi fusese oferită de Guvernul francez pentru eforturile medicale depuse în timpul Primului Război Mondial.

„Am vrut să le arăt studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” nu doar un obiect vechi, ci o fărâmă de istorie care poate inspira. Această medalie vorbește despre curaj, devotament și contribuția unei tinere studente din Huși în lupta cu epidemiile devastatoare de acum un secol”, a explicat dr. Richard Constantinescu.

Studenții nu au recunoscut cuvintele din limba franceză „Ministère de la Guerre”

Însă momentul a scos la iveală o realitate surprinzătoare. Atunci când li s-a oferit posibilitatea de a analiza inscripția de pe cutie, niciun student nu a știu ce înseamnă cuvântul „guerre”.

„Cele două studente invitate să descopere cutia și decorația au încercat, fără prea mult succes, să înțeleagă despre ce este vorba. Nici ele, nici zecile de colegi din sală nu au știut inițial ce înseamnă expresia «Ministère de la Guerre». Au intuit că «ministère» seamănă cu românescul «minister». Dar al doilea cuvânt – «guerre» – nu le spunea nimic. Când le-am spus că inscripția este în limba franceză, mi-au răspuns că nu au studiat franceza la liceu.”, povestește profesorul universitar.

Medicina are nevoie de curiozitate și empatie pentru a vedea omul întreg, dincolo de simptome

Mai mult, nimeni nu s-a gândit să folosească măcar telefonul pentru a căuta sensul cuvântului în română. „Posesia telefonului nu este suficientă. Important este modul în care îl folosești. Telefonul poate deveni o lanternă a cunoașterii sau o simplă distragere”, a subliniat dr. Constantinescu.

Pentru viitorii medici, curiozitatea și dorința de a înțelege pacientul dincolo de simptome sunt esențiale. Medicina nu înseamnă doar identificarea rapidă a unor semne evidente, ci și înțelegerea poveștii de viață a pacientului. „Dacă studenții nu învață să «citească» un obiect sau un cuvânt străin, cum vor învăța să citească destinul unui om?”, a întrebat retoric profesorul.

Provocarea în era AI nu mai este accesul la cunoștințe, ci dorința de a căuta și de a înțelege

„Fără scânteia de curiozitate care transformă telefonul din jucărie în busolă, riscăm să formăm tehnicieni competenți, dar incapabili să vadă poezia și tragedia umană care se pot ascunde într-o simplă bucată de bronz”, a concluzionat dr. Constantinescu.

Acest exercițiu a demonstrat că, în era informației, provocarea nu mai este accesul la cunoștințe, ci dorința de a căuta și de a înțelege. Contextul istoric, empatia și curiozitatea rămân elemente-cheie pentru formarea medicilor capabili să vadă dincolo de simptome și să trateze pacienții ca pe niște ființe umane cu povești complexe și unice.

Într-un articol anterior, am povestit cum același profesor de Istoria Medicinei de la Iași când a aflat că studenții săi habar nu au ce este Bolero-ul lui Ravel.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE