Localizarea și compoziția structurilor
Cercetătorii estimează că aceste formațiuni ar putea avea o vechime de cel puțin jumătate de miliard de ani.
Oamenii de știință de la Universitatea Utrecht au dezvăluit existența acestor structuri uriașe. Dr. Arwen Deuss, cercetătorul principal, afirmă: „Nimeni nu știe ce sunt și dacă sunt doar un fenomen temporar sau dacă au stat acolo de milioane sau poate chiar miliarde de ani”.
Aceste formațiuni masive sunt situate la granița dintre miezul Pământului și manta, zona semisolidă de sub crustă, sub Africa și Oceanul Pacific. În jurul lor se află un „cimitir” de plăci tectonice scufundate, care au fost împinse în jos de la suprafață printr-un proces numit subducție.
Cercetătorii au descoperit că aceste „insule” sunt mult mai fierbinți decât plăcile înconjurătoare ale crustei terestre și cu multe milioane de ani mai vechi.
Cum au fost descoperite?
Oamenii de știință cunosc de zeci de ani existența unor structuri vaste ascunse adânc în mantaua Pământului. Acest lucru este posibil datorită modului în care undele seismice de la cutremure se propagă prin interiorul planetei.
Când un cutremur puternic are loc, acesta face Pământul să vibreze ca un clopot, trimițând unde de la o parte a planetei la alta. Aceste unde sunt încetinite, slăbite sau reflectate atunci când trec prin ceva dens sau fierbinte.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4364bf782b71a83f376ace10fb96b9e6.jpg)
Ascultând cu atenție „tonul” care ajunge pe partea cealaltă a planetei, oamenii de știință pot construi o imagine a ceea ce se află în interior.
Provinciile cu Viteză Seismică Scăzută (LLSVPs)
Studiile au relevat existența a două regiuni enorme ale mantalei unde undele de șoc încetinesc dramatic, numite Provincii cu Viteză Seismică Scăzută (LLSVPs).
„Undele încetinesc pentru că LLSVPs sunt fierbinți, la fel cum nu poți alerga la fel de repede pe vreme caldă ca atunci când e mai rece”, a explicat Dr. Deuss.
Cercetătorii au fost surprinși să constate că, contrar așteptărilor, există puțină atenuare în LLSVPs, ceea ce face ca tonurile să sune foarte puternic acolo.
Vârsta și originea structurilor
Cercetătorii estimează că acești munți subterani au o vechime de cel puțin jumătate de miliard de ani, dar ar putea fi mult mai vechi, datând potențial chiar de la formarea Pământului.
Această descoperire contrazice ideea tradițională că mantaua este într-o stare constantă de mișcare. Faptul că aceste structuri au miliarde de ani arată că nu au fost mișcate sau perturbate de convecția mantalei.
O teorie recentă sugerează că LLSVPs ar putea fi rămășițele unei planete antice care s-a ciocnit cu Pământul în urmă cu miliarde de ani. Unii cercetători susțin că Luna s-a format când o planetă de dimensiunea lui Marte, numită Theia, s-a ciocnit cu Pământul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_362d4e88893faf958f3cbaa9252b5053.jpg)
Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din California au sugerat că LLSVPs ar putea fi rămășițele coliziunii cu Theia. Simulările lor au arătat că o cantitate semnificativă de material „theian” ar fi intrat în mantaua inferioară a Pământului antic.
Această teorie ar putea explica de ce aceste regiuni par să fie mult mai dense, mai fierbinți și mai vechi decât „cimitirul de plăci” înconjurător.
Implicații pentru înțelegerea structurii Pământului
Descoperirea acestor structuri gigantice aduce noi perspective asupra compoziției și istoriei planetei noastre. Ea pune sub semnul întrebării teoriile existente despre dinamica interioară a Pământului și oferă noi direcții de cercetare pentru geologi și geofizicieni.
Înțelegerea originii și naturii acestor formațiuni ar putea oferi indicii importante despre procesele care au modelat planeta noastră de-a lungul miliardelor de ani și ar putea ajuta la predicția fenomenelor geologice viitoare.
Continuarea cercetărilor
Oamenii de știință continuă să studieze aceste structuri enigmatice pentru a dezvălui mai multe despre compoziția și originea lor.
Noile tehnologii și metode de analiză ar putea oferi în viitor o imagine mai clară a acestor „munți” subterani și a rolului lor în dinamica Pământului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_22613306c878d0f4c26afb569d016e0c.jpg)
Această descoperire demonstrează încă o dată cât de multe mai avem de învățat despre planeta noastră și cât de importante sunt cercetările continue în domeniul științelor Pământului.
Aceste noi informații despre structura internă a Pământului ar putea avea implicații semnificative pentru înțelegerea noastră asupra formării planetelor și evoluției sistemului solar.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_75d30f2629d4eb96ca529ef1430f1649.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_838d7710e2cff83b7d1cc9f8f6501117.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bb6b5b28e7e7a40949bccbd4e6f6c43b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_bf34df6919fbd821694c0bbac3953c77.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_5847578438b1aa0ef160e8ace0249d62.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_f072c30a9773ee9c00f433036074de29.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cd1e12fc7ea357b6fee15453e6c54e41.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b6504ca30c6e2e786ffdf103eab148fb.jpg)