Timișoara e orașul din România care stă cel mai bine la capitolul transparență bugetară, arată analiza „Transparența bugetelor de municipii”, realizată de organizația Funky Citizens, în parteneriat cu Bjerkaker Learning Lab și Rise Project România, și publicată pe 21 mai.
În top mai sunt municipii ca Slatina, Satu Mare sau Zalău, Blaj, Deva sau Piatra Neamț.
În schimb, Calafat e la coada clasamentului, însoțit de municipii ca Bârlad, Orăștie, Petroșani, Reșița sau Caransebeș.
Criteriile în funcție de care s-a realizat clasamentul includ publicarea proiectului de buget în termen, anunțul de dezbatere publicat pe site și adoptarea bugetului în termenul legal. Punctajul maxim era de 10 puncte.
36 de municipii din cele 109 nu au reușit să ia nici măcar „notă de trecere”, având scorul de 4 sau mai puțin. De exemplu, Timișoara a obținut un punctaj de 8 din 10, în timp ce Calafat a luat 0 puncte.
Procesul bugetar analizat în 109 municipii
Analiza Funky Citizens s-a concentrat pe procesul de publicare și adoptare a bugetelor locale din 109 localități din România (103 municipii și cele șase sectoare ale Bucureștiului).
În România, este obligatorie publicarea proiectului de buget și anunțul privind dezbaterea publică a acestuia timp de 15 zile, conform legii. În perioada respectivă, cetățenii pot să formuleze și să transmită amendamente la propunerile primăriilor.
De asemenea, există obligația adoptării bugetelor locale în termen de 45 de zile de la data publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial. Obligațiile legale nu se respectă însă mereu.
Doar jumătate dintre municipii și-au publicat proiectele de buget în termenul legal
Din 109 municipii, doar jumătate (56) și-au publicat proiectele de buget local în termenul legal.
Anul acesta, autoritățile locale ar fi trebuit să își publice proiectele de buget până în 25 martie.
40 de municipii au organizat și evenimente pentru dezbaterea bugetelor locale, majoritatea online. La unele dintre acestea nu s-a prezentat însă niciun cetățean.
- Sub 5% dintre municipalități au publicat proiectele de buget în format Excel.
- Începând de anul ăsta, Bucureștiul a intrat pe lista municipiilor care publică informațiile bugetare într-un format editabil.
- Cele mai multe dintre proiectele de buget (59) sunt în format pdf scanat/ imagine, nepermițând în niciun fel analiza datelor.
- Calafat, Caransebeș, Drobeta-Turnu Severin, Orăștie, Petroșani și Reșița nu și-au publicat deloc proiectele de buget.
50 de municipii și-au aprobat bugetele pe ultima sută de metri
Peste 80% dintre municipiile analizate și-au aprobat bugetele locale până la expirarea termenului legal. Bugetele locale ar fi trebuit aprobate până la 23 aprilie 2021.
50 dintre ele le-au aprobat însă în ultimele zile ale intervalului (20-23 aprilie 2021).
11 municipii nu aveau bugetele aprobate la data de 10 mai 2021.
Proiectele de buget local se aprobă în maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial. Anul acesta, legea bugetului de stat a fost publicată în Monitorul Oficial pe 9 martie.
Orașe care și-au prezentat bugetele într-un limbaj accesibil cetățenilor
Analiza Funky Citizens a evidențiat și care sunt orașele care au „tradus” informațiile pentru cetățeni, adică au renunțat la limbajul tehnic și au încercat să facă informația prietenoasă și ușor de înțeles pentru cetățeni.
De exemplu, bugetul municipiului Odorheiu Secuiesc este prezentat într-un format interactiv. Alocările bugetare pot să fie studiate detaliat, iar cetățenii pot interveni cu propuneri. Ceilalți utilizatori pot susține sau nu propunerile.
Primăria Municipiului Brașov a avut „probabil cea mai ușor de înțeles prezentare a priorităților în cheltuirea banilor publici”, arată studiul. A încercat să prezinte bugetul pe programe, domenii și priorități de investiții.
Primăria Sectorului 6 a avut o campanie în social media (#BUGET_S6_2021) prin care a încercat să explice, prin grafice și prezentări punctuale, principalele obiective de investiții și prioritățile proiectului de buget.
Primăria Sectorului 1 a avut „cea mai completă vizualizare a datelor bugetare, dar și cea mai bună explicare a felului în care este compus un buget local”, conform studiului.
Foto: Eli Driu
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro