Doar 1 din 10 români a reușit să economisească bani în 2026, 9 au cheltuit tot ori s-au împrumutat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an, în timp ce un sfert din populație a fost nevoită să apeleze la datorii sau la rezervele strânse anterior pentru a-și acoperi cheltuielile zilnice de subzistență.
Cuprins:
Datele reies din cel mai recent studiu „Consumer Sentiment România”, realizat de compania de cercetare Mkor, care arată o presiune crescândă pe bugetele de familie și o scădere a încrederii în instituțiile financiare de bază.
Un sfert din populație trăiește pe datorie sau din rezerve
Conform cercetării, pentru 25% dintre respondenți veniturile actuale acoperă exclusiv cheltuielile de bază. Un alt procent de 25% a fost nevoit să apeleze la economiile acumulate în trecut pentru a trece luna, iar 23% dintre cei chestionați au acumulat datorii noi pentru a-și plăti facturile și hrana.
În acest peisaj financiar dificil, doar 8,7% din totalul celor chestionați au declarat că mai au capacitatea reală de a pune bani deoparte la finalul lunii.
Contractarea creditelor se menține la un nivel stabil în ultimii trei ani, variind între 10% și 12% dintre respondenți.
În paralel, încrederea populației în Banca Națională a României (BNR) a înregistrat o ușoară scădere, coborând de la 4,1 la 3,8 pe o scală de evaluare de la 1 la 7.
Alimentele și utilitățile generează cea mai mare îngrijorare
Percepția asupra scumpirilor rămâne accentuată la nivelul întregului județ politic și economic. Un procent de 75% dintre români susțin că prețurile au crescut notabil în ultimul an, o urcare semnificativă față de nivelul de 59% înregistrat în 2025.
Totodată, șapte din zece persoane consideră că ritmul de inflație va continua sau chiar se va accelera în perioada următoare. În medie, populația estimează că prețurile au crescut cu 16% în ultimele 12 luni.
Mâncarea rămâne principalul indicator după care cetățenii evaluează nivelul de trai, 86% dintre respondenți indicând scumpirea alimentelor. Pe locurile următoare în topul îngrijorărilor se află carburanții (74%) și facturile la utilități (69%).
Cursul valutar a urcat pe locul al patrulea ca semnal al inflației, fiind indicat de 45% dintre oameni, față de 25% în urmă cu trei ani.
Lista este completată de creșterea taxelor plătite (42%), scumpirea medicamentelor (35%), ieșirile în oraș (34%) și abonamentele de servicii (32%).
Achizițiile mari sunt amânate, iar interesul pentru valută crește
Instabilitatea financiară a modificat vizibil comportamentul de consum. Intenția de cumpărare a unui autoturism s-a înjumătățit într-un singur an, scăzând de la 8% la 4%, în timp ce 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult pentru achizițiile de valoare mare în următoarele 12 luni.
O altă schimbare importantă se observă în raport cu piața valutară. Aproape o treime dintre respondenți (32%) anticipează costuri mai mari pentru schimbul valutar, dublu față de ponderea de 16% înregistrată acum trei ani.
În acest context, 14% dintre cei chestionați menționează că intenționează să economisească direct în valută pentru a-și proteja disponibilitățile bănești.
Diferențe majore între generații privind sănătatea mentală
Analiza datelor scoate la iveală și o falie clară între generații în privința priorităților de viață. În timp ce îngrijirea sănătății fizice rămâne o constantă, sănătatea mentală a devenit o grijă majoră pentru tineri.
Un procent de 34% dintre respondenții din Generația Z indică sănătatea mentală drept o preocupare de prim rang — de trei ori mai mult comparativ cu Generația X (10%).
Pentru tineri, această temă a devenit a treia cea mai importantă grijă din viața de zi cu zi, depășind chiar atenția acordată stării fizice.
Studiul „Consumer Sentiment România” a analizat evoluția percepției publice din trimestrul al treilea din 2023 până în trimestrul al doilea din 2026.
Cercetarea a fost realizată online pe un eșantion reprezentativ de 2.486 de respondenți pe trimestru, prin Panelul Mkor, având o marjă de eroare de +/-3,1%.
